10 case tradiționale românești care îți vor face dor de vacanțele de la bunici, de diminețile pe prispă sau de căldura sobei

Dacă ai locuit la țară în copilărie sau dacă aveai norocul să-ți petreci vacanțele acolo, în casa bunicilor, probabil îți amintești cu drag de diminețile răcoroase petrecute pe prispă, de mirosul naturii care inunda odaia când deschideai ferestrele, de căldura sobei care te încălzea până în suflet când intrai iarna în casă. Și poate că acest film al amintirilor tale se desfășoară pe fundalul ciorbei turnate în vase de lut, al ștergarelor cu motive tradiționale, al păturii de lână pe care bunicii o numeau cergă.

Conceptul de design de interior era necunoscut la noi pe atunci, mai ales în mediul rural, iar aspectul caselor era preponderent dictat de obiceiurile de pe atunci și de materialele disponibile – țesutul la război, olăritul, tâmplăria și sculptura în lemn. Deși azi nu mai sunt la modă, există încă locuințe care păstrează cel puțin vizual farmecul acelor vremuri. Despre câteva dintre ele am mai scris pe Lovedeco și te invităm să le descoperi poveștile.

1. O pensiune de la poalele Făgărașilor amenajată cu mobila și țesăturile strămoșilor proprietarilor

Ioana are 37 de ani și a fost crescută atât în orașul Victoria, cât și în satul Ucea de Sus, unde a copilărit. Odată ajunsă la maturitate, s-a mutat la București unde s-a căsătorit și a rămas însărcinată. Însă după ce a născut, în 2018, haosul urbei nu i s-a mai părut potrivit pentru a-și crește copilul și a decis să se întoarcă la locurile natale, în sânul familiei și al bunicii. Avea deja o casă de vacanță acolo, în cătunul Sumerna, la poalele munților Făgăraș.

Nu doar că s-a mutat acolo, ci a renovat și finalizat complet construcția, care în 2001 avea o singură baie, un living cu bucătărie open space și patru camere mici la etaj. După o investiție de 120.000 euro, compartimentarea s-a schimbat total, astfel încât casa să poată deveni pensiune. Pentru amenajarea interioară, Ioana a ales un stil tradițional reinterpretat și modernizat. Cu ajutorul cumnatei ei, a recondiționat mobila veche și au integrat armonios în peisaj și țolurile țesute de bunica ei, dar și de bunica soțului.

„Când ne-am propus să facem o pensiune, am știut că în această casă vor prinde viață toate obiectele moștenite cu drag de la bunici și străbunici. Ne-au lăsat o moștenire valoroasă și suntem recunoscători. Sunt obiecte de suflet și fiecare are o poveste deosebită”, spune Ioana. Poți descoperi întreaga poveste în articolul de aici.

2. Un tiny house tradițional construit dintr-o casă arsă

La marginea unui lac din satul Ferești pare că plutește acest tiny house de 30 metri pătrați. În el locuiesc Iuliana și Dănuț, alături cei doi copii ai lor, din 2017. S-au mutat după ce Iuliana a născut primul copil, însă ea știa că acolo se simte acasă după prima ei vizită în Ferești, cu ani în urmă. Este locul în care a copilărit Dănuț alături de bunica lui și tot acolo construise, în urmă cu 15 ani, prima lui căsuță. Cumpărase un alt teren în sat, iar proprietarii i-au dat gratis și locuința aflată pe el, care a ars. A recuperat lemnul care a putut fi salvat și s-a apucat de construit pe terenul bunicii sale.

Compartimentarea gândită de el este una compactă – casa are o cameră deschisă jos, iar în acoperiș sunt dormitorul și baia. „Mobilierul e făcut tot de Dănuț. În living, jos, avem un blat mare, chiuveta, soba în care facem pâine, cozonaci și cartofi la cuptor, dar și un geam în podea, de unde poate pescui direct din casă”, povestește Iuliana. În dormitor există o cadă cu hidromasaj, îmbrăcată în scândură veche, un șifonier făcut de Dan tot din lemn vechi, cât și un mini-bar, care acum a devenit biblioteca copiilor.

Designul ales este unul autentic și colorat, care amintește de vechile case românești, tradiționale. Iar tiny house-ul în care locuiește familia este doar primul dintr-o serie de căsuțe similare ridicate de Dănuț, pe care le poți descoperi în acest articol.

3. O familie a renovat o casă veche de 100 ani în trei ani, respectând arhitectura originală

Autentic și la exterior, și la interior. Așa am descrie această casă veche de 100 de ani pe care proprietarii au decis să o renoveze cu respect pentru designul și arhitectura tradiționale. Casa se află în zona rurală a județului Mureș și are o suprafață de 100 metri pătrați. Mihaela Cetanaș, design de interior în cadrul MCD Studio, a regândit complet interiorul casei, astfel încât spațiul să corespundă nivelului de confort cerut de proprietari. Însă pentru a prezerva arhitectura originală, a colaborat cu un arhitect specializat în restaurarea caselor vechi.

A fost o cerință a proprietarilor dar și dorința arhitectei să păstreze pe cât posibil aspectul autentic, iar în timpul renovării au fost folosite materiale de construcții și finisaje originale până la ultimul detaliu. De exemplu, vopselele de interior sunt pe bază de var.

”Ștefan și Luminița s-au mutat de la oraș la sat, într-o comunitate rurală, pentru traiul simplu și autentic, pentru valorile familiare și autentice ale vieții trăite aproape de natură. În aceeași manieră s-a desfășurat si dezvoltarea conceptului de amenajare, axat pe căutarea și materializarea valorilor care să sprijine acest trai frumos și autentic, în bazinul multicultural al Transilvaniei”, povestește Mihaela. Descoperă întreaga poveste în acest articol.

4. Un cuplu tânăr a transformat două case bătrânești și un grajd într-un mic resort tradițional

Andreea și soțul ei olandez, Luc, sunt antreprenori în turism. S-au mutat împreună în satul Zece Hotare, între Cluj și Oradea, în munții Pădurea Craiului și au renovat două case bătrânești și un grajd, pentru a da naștere la trei locuințe tradiționale și moderne, perfecte pentru o escapadă de poveste. Casa Bătrână, Casa Marie-Jose și Casa Strâmbă au porțile deschise tot timpul anului.

Povestea caselor renovate este strâns legată de povestea unui teren cumpărat de tatăl lui Luc în 2007, când a venit pentru prima oară în România, la invitația unor prieteni din Oradea. L-au plimbat prin Bihor, i-au dat câteva recomandări de locuri de vizitat, iar în una dintre plimbările lui a luat un bătrân la autostop. Bătrânul a vrut să-i mulțumească străinului pentru ajutor, așa că l-a invitat la masă, unde a chemat un băiat din sat care știa engleză. I-a spus că vrea să-și vândă casa și terenul, iar socrul Andreei nu a ezitat. În 2008 a revenit și a cumpărat proprietatea. În 2017, Andreea și Luc și-au propus să renoveze casa socrului și să o includă într-un circuit turistic și abia în 2019, cei doi s-au mutat în Zece Hotare pentru a lucra de acolo.

Renovările au fost făcute astfel încât să creeze confort, însă fără să schimbe ambientul tradițional al caselor. Au înlocuit multe, dar au încercat să apeleze cât mai puțin la materiale noi. Poți afla totul despre lucrările făcute în acest articol.

5. Alina Alexe a combinat tradiționalul și modernul în casa de la țară a ei și a lui Bean de la Subcarpați

 

View this post on Instagram

 

A post shared by DECORAKTIVA (@decoraktiva)

Alina Alexe, decoratoare și fondatoare DecorAktiva, își dorea de mult timp o casă la țară când tatăl ei a ochit un anunț pe OLX, în 2014. Casa avea două camere și se afla într-un stadiu destul de avansat de degradare, însă Alina i-a văzut potențialul. Ea și Bean de la Subcarpați, soțul ei, au decis să o cumpere și să o renoveze.

Au extins cele două camere cu ajutorul unui constructor din sat, iar acoperișul a fost refăcut de la zero. Acum are colțuri rotunjite ca la Muzeul Satului și patru camere. În partea veche se află acum trei dormitoare și baia, iar în partea nouă a casei sunt livingul, zona de dining și bucătăria.

Alina este de părere că o amenajare este completă atunci când există un mix între nou și vechi, iar asta se vede și în “Casa de la țară’’. A combinat stilul contemporan cu cel tradițional și a venit cu soluții creative pentru a le împăca. De exemplu, corpul de iluminat l-a făcut din covata veche din care soțul ei, Bean, mânca gogoși sau pâine frământată de bunica lui și niște lămpi de la Atelier Anda Roman. Citește restul articolului aici.

6. Casa tradițională a bunicilor, recondiționată de nepot și transformată într-un spațiu de poveste

Flavius Dordea  și-a petrecut vacanțele copilăriei în satul Saroș pe Târnave, în căsuța cu arhitectură tradițional românească a bunicilor lui. Ulterior, construcția a rămas în grija părinților lui, iar în 2015 a hotărât să o renoveze și să o restaureze.  „Cred că a fost și dorința de a salva o filă din povestea familiei mele, o rădăcină care trebuie păstrată pentru poveștile pe care le are de spus”, spune el.

Încă de la început, și-a dorit să folosească cât mai multe dintre materialele de construcții avute în curtea casei: lemn din structura veche a șurii, cărămidă din zidurile grajdului de vaci, țigla acoperișului. Le-a dezmembrat, curățat și reutilizat, iar mobilierul vechi l-a reparat și restaurat, atât cât s-a priceput. Rezultatul final are aproape 45% din materialele de construcții reutilizate, iar mobilierul este în proporție de 70% fie reparat sau restaurat, fie realizat nou din cherestea reciclată.

Flavius a lucrat tot timpul alături de familie și pe șantier au fost mereu tatăl, vărul și nepotul lui. Și-au dorit să păstreze detalii specifice construcțiilor tradiționale, cum ar fi îmbinările dintre stâlpi și grinzile de cherestea sau extinderea șarpantei. Iar când a finalizat complet renovarea, cu tot cu amenajarea interioară, s-a gândit să se mute definitiv acolo. Totuși, jobul l-a purtat în Austria, așa că a deschis ușa prietenilor curioși să cunoască și să înțeleagă mai bine zona. Află toată povestea aici.

7. Un conte și-a recondiționat moșia în stil tradițional din Transilvania

Contele Tibor Kálnoky s-a născut în 1966 în Germania, unde familia sa era în exil, și a vizitat prima dată vechea moșie a familiei din Transilvania în anii ‘80, în mod clandestin, împreună cu tatăl său. Ospitalitatea sătenilor l-a impresionat, așa că a decis să revină, iar după căderea comunismului, a început un lung proces de revendicare a proprietăților familiei, care fuseseră confiscate de comuniști.

În 1997, s-a mutat în Transilvania împreună cu familia, iar fiindcă toți prietenii străini care îi vizitau se îndrăgosteau de loc, inclusiv Charles al III-lea, regele Marii Britanii, le-a venit ideea de a îmbina utilul cu plăcutul și au hotărât să deschidă casele pentru turiști.

Restaurarea a fost extrem de dificilă, atât partea de primire a autorizațiilor, cât și lucrul cu firmele de construcții, care au trebuit convinse să folosească tehnicile originare de construcție pentru a păstra nealterat caracterul locuințelor. „Colaborez cu arhitecți locali, artizani și Ministerul Culturii, și am crescut eu însămi în case vechi, așadar cunosc caracterul lor originar”, adaugă el. Descoperă întreaga poveste aici.

8. O pensiune tradițional dobrogeană construită de la zero în comuna Jurilovca

Bianca Folescu (53 ani) s-a născut și a crescut în Constanța, aproape de mare. La un moment dat, pe măsură ce copiii ei creșteau, și-a dat seama că i-ar face mare plăcere să-i ducă într-un mediu natural, în liniște și în contact direct cu natura. Așa că a început să caute un sat în apropiere de o apă în 2011. A pus degetul pe hartă la Jurilovca, un sat recunoscut pentru pescarii săi, și a descoperit acolo o căsuță pusă la vânzare în localitatea Vișina. S-a hotărât pe loc să o cumpere când a mers să o vadă și a plătit pentru ea 10.000 euro.

Renovările necesare le-a făcut treptat, pe parcursul anilor, cu bani din economii și cu ajutorul oamenilor din sat. Încet și sigur a extins lucrările până au ajuns să dureze șase ani, căci a mai adăugat o casă. „Arhitecura caselor este specific dobrogeană, unde predomină culorile alb și albastru și sunt acoperite cu stuf. Îmi plac grinzile, ferestrele, dar și pereții pe care i-am păstrat ondulați, din chirpici, așa cum se făceau odată, tencuiți cu lut. Am păstrat și lemnul, așa că am conservat mult din naturalețea zonei”, explică Bianca.

Prima casă are un nou rol în prezent și a devenit un mic muzeu de artizanat, al cărui scop este acela de a transmite tradiția mai departe și de a apropia satul de înțelegerea orășeanului. Și poți afla toate detaliile și despre ea, și despre locuința Biancăi, în acest articol.

9. O școală veche a unui sat și o casă tradițională renovate pentru un retreat cultural

După un an sabatic pe care și l-a luat după 18 ani de muncă, Iulia Sîrbu a fondat în 2020 asociația non-profit Centrul de Artă Aluniș. L-a amplasat aproape de „granița” brașoveană a Buzăului. „Am ajuns în zonă pe urmele străbunicilor. Am o casă de vacanță a părinților, unde, acum patru ani, am venit să las niște cărți. Plănuiam să stau două săptămâni, dar s-au transformat într-un an și jumătate”, povestește Iulia.

Așa a ajuns să preia, prin asociație, fosta școală din sat. Era abandonată de peste zece ani așa că a decis să o recondiționeze și să o renoveze. Apoi, Iulia a transformat-o într-un spațiu pentru expoziții, iar până recent, au expus 11 artiști din zonă care s-au inspirat din tradițiile și frumusețile buzoiene.

Tot în sat a creat și un spațiu de introspecție și de meditație într-o casă veche, buzoiană, pe care a renovat-o. Pentru decor, a lucrat cu Alina Alexe și au folosit multe obiecte din zonă, cumpărate sau primite din comunitate. Iulia a vizitat case și a achiziționat țesături de la femeile din localitate, pe care le-a folosit unde s-a putut. „Cam tot ce este tradițional, țărănesc, oamenii tind să dea la o parte. Dar se bucură când cineva folosește lucrurile de la bunici, le conservă, le pune în valoare. Pe noi ne-au vizitat mulți oameni din sat, să vadă casa. Le-au dat lacrimile, spuneau că se simt ca la bunica”, adaugă Iulia. Vezi mai multe în articolul acesta.

10. Au renovat casa bunicilor, iar apoi au construit alte două case tradiționale lângă

În 2016, într-o perioadă în care simțeau din ce în ce mai mult nevoia să evadeze din București, Andreea și soțul său au hotărât să renoveze casa bunicilor lui. S-au apucat de treabă fără să aibă cunoștințe în domeniu și au învățat pe parcurs tot ce se poate despre casele tradiționale din lemn, de la montatul șindrilei, în funcție de zonă, până la consolidarea fundațiilor din piatră.

Între timp, au construit alte două case din lemn pe care le-au botezat  „Mândră Ioană” și „Radu Dragu” după numele copiilor lor. Au construit casa „Mândră Ioană” din lemn vechi, pe care l-au recuperat dintr-o șură demolată din Alba. Este așezată pe ziduri înalte de piatră naturală, cu prispă generoasă ce dă spre dealurile împădurite. Acoperișul cu lucarne rotunde este făcut din șindrilă muntenească. În interior, au tencuit pereții tot cu var.

Toate păstrează elemente tradiționale românești în amenajarea interioarelor și poți avea poveștile lor în acest articol.

Foto principală: Florin Pepene