„Străbunicii mei paterni au construit casa, undeva între 1890–1900. Tata Mare era tâmplar, Mama Mare casnică. A rămas apoi fetei lor Elena Șovăială – Noni. Toate amintirile mele din copilărie sunt legate de casa ei”, povestește Ina, proprietara actuală.
Poveștile unor români plecați în afara țării, care și-au reconstruit ideea de „acasă” în locuri complet noi — de la Zurich și Londra, până la sate liniștite din Danemarca sau Belgia.
