Ordinea legumelor în grădină. Cum alegi locul corect și la ce detalii să ții cont

Respectarea unei ordini a legumelor în grădină face ca viitoarele culturi să se dezvolte corect, iar plantele să nu concureze între ele pentru resurse. Contează când și cum faci plantarea lor. Iată care este ordinea legumelor în grădină și ce schemă de plantare să respecți pentru a beneficia de culturi sănătoase și bogate. Află mai multe, din articol. 

În fiecare sezon, grădinarii amatori sau pricepuți se confruntă cu aceeași întrebare: când și unde să planteze legumele pentru a obține o recoltă sănătoasă și bogată? 

Planificarea atentă a grădinii, respectarea calendarului de plantare și cunoașterea compatibilității dintre plante sunt aspecte esențiale pentru succesul unei grădini de legume. 

Află din acest articol care este ordinea de plantare a legumelor din grădină și la ce aspecte importante să ții cont. 

Care este ordinea legumelor în grădină

În România, calendarul de plantare a legumelor este influențat de condițiile climatice și de specificul fiecărei plante. Este important să respecți această ordine pentru a asigura o dezvoltare optimă a culturilor, după cum urmează: 

Martie – aprilie: Începe cu legumele rezistente la temperaturi scăzute, precum morcovul, pătrunjelul, mărarul, leușteanul, ridichile de lună, ceapa, usturoiul, arpagicul, mazărea, spanacul și salata pentru căpățână. Acestea pot fi semănate direct în sol, deoarece tolerează bine temperaturile mai scăzute.

Mai – iunie: După ce pericolul înghețului a trecut, plantează legumele care necesită temperaturi mai ridicate, cum ar fi castraveții, fasolea, porumbul dulce, ardeii, roșiile și vinetele. Aceste legume au nevoie de temperaturi mai ridicate pentru a se dezvolta corespunzător. 

Iunie – iulie: Pentru o recoltă târzie, plantează răsaduri de varză, conopidă și gulii. Acestea se dezvoltă bine în condițiile mai răcoroase ale toamnei.  

Legume recomandate pentru grădină

Pentru cei care sunt la început de drum în grădinărit sau doresc culturi cu întreținere redusă, iată câteva legume recomandate:

Ceapa: Se plantează ușor din arpagic și necesită udare săptămânală. Este una dintre primele recolte în grădină și poate fi depozitată pentru iarnă. 

Ridichile: Au o perioadă scurtă de vegetație și pot fi semănate încă din aprilie. Necesită udare regulată și sunt ideale pentru salatele de primăvară. 

Napul: Este ușor de semănat și de crescut; în plus, conține numeroase vitamine benefice unei diete echilibrate. Se seamănă la mijlocul sau sfârșitul lunii mai și necesită udare regulată. 

Sfecla: Este o plantă rezistentă, care se dezvoltă bine în soluri bogate și necesită udare moderată. 

Cum arată schema de plantare a legumelor în grădină

O planificare atentă a amplasării legumelor în grădină contribuie la o utilizare eficientă a spațiului și la prevenirea apariției bolilor la culturi. 

Astfel, expunerea la soare este importantă pentru majoritatea legumelor, pentru cel puțin 6 sau 8 ore. Legumele care produc roade prin fruct (castraveți, dovlecei) preferă căldura, în timp ce legumele care produc prin frunze (zarzavaturi) și rădăcinoasele (morcovi, țelină) tolerează mai bine umbra parțială.

Solul de plantare trebuie să fie bine drenat și bogat în substanțe nutritive. Este important să eviți plantarea aceleiași specii timp de mai mulți ani la rând pe același loc pentru a preveni epuizarea solului și acumularea bolilor specifice. 

Distanța de plantare între culturi este, la rândul ei, parte a schemei de plantare din grădină. 

Respectarea distanțelor adecvate între plante previne competiția pentru resurse și reduce riscul apariției de boli. 

De exemplu, roșiile se plantează la 50 – 60 centimetri între plante și 70 – 80 centimetri între rânduri; castraveții la 30 – 40 centimetri între plante și 80, maxim 100 centimetri între rânduri, iar ardeii la 25 – 35 centimetri între plante și 50 – 60 centimetri între rânduri. 

Foarte important, mai bine faci o plantare la distanţe mai mari, decât să se ajungă la supraaglomerare. Plantele puse prea aproape una de alta se alungesc, în goana după necesarul lumină, nu rodesc cum trebuie şi sunt mult mai vulnerabile la boli şi dăunători.

Vecinătatea ideală a legumelor în grădină

Odată ce ai bifat criteriile ordinei de plantare a legumelor, precum și cele ale schemei de plantare, ideal ar fi să știi și ce legume se potrivesc unele lângă altele și ce combinații să eviți. 

Asocieri benefice de legume în grădină: 

• Roșii și busuioc: Busuiocul îmbunătățește gustul roșiilor și respinge musculițele albe.
• Morcovi și ceapă: Mirosurile lor specifice resping musculița morcovului și a cepei.
• Castraveți și porumb: Castraveții se pot agăța de tulpinile porumbului, beneficiind astfel de suport, iar porumbul beneficiază de umbrirea rădăcinilor sale pentru a păstra umiditatea solului.

Asocieri de evitat când plantezi legume în grădină: 

• Roșii și cartofi: Ambele sunt susceptibile la aceleași boli, cum ar fi Phytophthora infestans sau mana, care pot distruge cultura.
• Ceapă și fasole: Ceapa poate inhiba creșterea fasolei.
• Castraveți și roșii: Ambele plante sunt predispuse la aceleași boli care se pot răspândi mai ușor atunci când sunt apropiate.