LIFE

10 dintre poveștile oamenilor care au renovat sau restaurat casele bunicilor lor, din arhiva Lovedeco

    Am strâns deja câteva sute, dacă nu chiar mii de povești despre renovări, reconsolidări, restaurări sau amenajări. Din toate învățăm și ne plac, dar cel mai mult ne intră la suflet poveștile despre locuințe vechi care sunt salvate și readuse la viață. Am făcut o listă cu poate cele mai dragi.

    Emoțional, suntem puternic legați de moșteniri și amintirile cu care ele vin la pachet. Câteodată, moștenim doar amintiri, alteori obiecte sau locuințe, de la părinții și bunicii cu care am crescut. Pentru că din în când ne apucă nostalgia, dar și pentru că cele mai frumoase povești sunt cele în care case vechi renasc, am făcut o listă cu zece dintre poveștile oamenilor care au ajutat casele bunicilor lor să intre într-un nou capitol.

    1. A renovat apartamentul pe care bunicii nu l-au putut renova niciodată

    Alina Ion și-a petrecut o bună parte a copilăriei în locuința bunicilor ei din Ploiești. I-au plăcut întotdeauna zona liniștită în care care se află și grădina îngrijită din fața blocului. Când apartamentul i-a rămas moștenire, s-a gândit să-i aducă în prezent interiorul înțepenit de vreme.

    A refăcut totul de la zero.

    Apartamentul se află într-un bloc construit în 1962 și are o suprafață de 45 metri pătrați. Compartimentarea este una standard pentru o locuință cu două camere, adică living, dormitor, bucătărie și baie. Nefiind renovat niciodată, Alina a schimbat interiorul de la cărămidă, iar șantierul a fost gata în două luni și jumătate.

    Principala transformare a spațiului vine din alegerea soluțiilor de mobilare. Dacă înainte de renovări interiorul era sufocat de mobilă greoaie, specifică anilor ‘80, apartamentul este astăzi neașteptat de aerisit și practic. Alina a ales să folosească mobilier doar acolo unde a fost neapărat nevoie. În bucătărie, de exemplu, a optat pentru dulapuri, doar în partea de jos, lăsând în rest peretele să respire. Amenajarea este minimală și în living, având în vedere suprafața modestă a încăperii.

    Povestea pe larg aici. 

    2. Au renovat casa bunicilor cu ajutorul familiei și s-au mutat înapoi în România

    Călin s-a născut în Tășad, un sat aflat la 23 kilometri de Oradea, unde încă locuiesc părinții lui. Până în vara lui 2022, el, soția lui și fetița lor au locuit în Irlanda, dar dorul de locurile natale i-a adus pe toți înapoi în România.

    Tatăl lui Călin i-a ajutat pe tot parcursul procesului.

    În 2017 au luat decizia ca într-o zi să se mute la țară, într-un loc liniștit, cu multă verdeață și aer curat. Soluția a fost la îndemână, deoarece pe terenul casei părintești se afla și casa bunicilor, pe care au hotărât să o renoveze. Au început în 2020.

    Casa are 90 metri pătrați și un living cu bucătărie integrată în formă de L, două dormitoare mari, o baie și o terasă. Și-au dorit să păstreze autenticitatea locuinței, cum ar fi cărămida sau grinzile pe care le-au refăcut. „Ne-am dorit un decor cu mult lemn de cireș sau nuc, cum ar fi masa din living sau suporturile din baie. Însă am adăugat și elemente moderne, cum ar fi multă catifea, culori pastelate în dormitoare, dar și un perete cu verde smarald în camera de zi”, spune Călin.

    Povestea pe larg aici. 

    3. Au renovat casa bunicilor cu mâna lor și cu ajutorul unui meșter local

    În 2016, într-o perioadă în care simțeau din ce în ce mai mult nevoia să evadeze din București, Andreea și soțul său au hotărât să renoveze casa bunicilor lui din Bertea, județul Prahova. În 2016, nu mai locuise nimeni aici de mai bine de 30 ani, iar cei doi au fost nevoiți să refacă totul de la zero. Au încercat să respecte arhitectura specifică zonei și au cumpărat materialele local sau le-au adunat de prin împrejurimi. De exemplu, au adunat piatră pentru fundație din albia râului care traversează satul. Și au colaborat cu un meșter din zonă care i-a ajutat pe partea de reconstrucție.

    Procesul a durat aproximativ un an.

    Casa are living, bucătărie și baie principală, apoi două dormitoare, fiecare cu baie proprie. O mansardă spațioasă cu canapea extensibilă, un pat de o persoană și un mic birou.

    Pereții cu aspect organic sunt tencuiți cu var, așa cum se făcea în trecut. Materialul asigură și un confort termic excelent. Bucătăria este una stil retro, dotată cu toate electrocasnicele necesare. Tot mobilierul folosit în amenajare, cu mici excepții, este confecționat de meșterul care a ajutat la renovări.

    Povestea pe larg aici. 

    4. Și-a folosit economiile pentru a renova casa bunicilor, în care a copilărit

    Cristina-Mina a renunțat la traiul bucureștean pentru a se muta în casa în care a copilărit, într-un sat la poalele munților Făgăraș. A renovat complet locuința bunicilor cu 23.000 euro, cu ajutorul prietenilor și meșterilor din sat.

    Casa are două dormitoare, două băi, un living și o bucătărie.

    Lucrările au presupus refacerea tencuielii interioare, înlocuirea podelelor vechi, schimbarea instalațiilor de apă, gaz, electricitate și canalizare, redescoperirea grinzilor vechi de lemn din living și recondiționarea lor, recondiționarea ferestrelor și a ușilor vechi din lemn, dar și montarea unei centrale termice pe gaz și a caloriferelor, cât și a unui șemineu pe lemne.

    „Grinzile vechi de lemn spun o poveste. În copilărie nu le-am văzut, pentru că erau acoperite de un tavan. Odată descoperite am văzut că aveau multe goluri de cuie, iar tata mi-a spus că de grinzi atârnau cocenii de porumb să se usuce”, povestește Cristina.

    A lucrat amenajarea interioară împreună cu o echipă de muncitori din orașul Victoria, cu experiență în țară și în Italia. Un meșter local a recondiționat ușa de la intrare, iar pe cele din interior le-a refăcut un prieten pasionat de tâmplărie, de la care a învățat și Cristina să șlefuiască, chituiască și să vopsească.

    Povestea pe larg aici. 

    5. S-au mutat în casa bunicilor pentru liniște și intimitate

    Din 2019, Paul și Cristian muncesc cot la cot să pună o casă pe picioare. Cristian trăia deja de vreo 15 ani în casa bunicilor lui. Începuse renovarea ei în 2008, dar criza financiară de atunci a frânat întreaga poveste, până în 2019, când și-a unit forțele financiare cu Paul și au reluat lucrările.

    Paul și Cristian se ocupă de tot, își pun și borcane cu murături.

    Casa are două etaje. Jos bucătărie, atelier de tâmplărie și pivniță, iar sus o sufragerie, un dormitor și două camere de oaspeți care s-au transformat în studio de animație și biroul Bursucului.

    Au încălzire pe lemne. O sobă mare încălzește apa pentru toată casa și o sobă mică, folosită frecvent, încălzește doar o cameră, dacă cei doi proprietari sunt acolo. Încearcă să păstreze destul de mic consumul de lemne și se gândesc să treacă la încălzire pe bază de peleți, pentru că este mai ecologic și „nu le rupe spatele în fiecare vară.”

    Povestea pe larg aici. 

    6. Bunicii au reconstruit pentru nepoți casa copilăriei lor

    Soții Preda locuiesc în București, dar s-au întors pe plaiurile natale ale lui Marcel pentru a ridica acea casă pe pământ pe care și-au dorit-o dintotdeauna, chiar în locul unde exista vechea locuință bătrânească a părinților lui.

    Totul e din lemn.

    „Am decis să construim o casă nouă care să aibă o arhitectură exterioară cât mai apropiată de cea tradițională a zonei, să ofere confortul unei case moderne, să le transmită nepoților căldura specifică casei bunicilor. În același timp, am decis ca locul unde să o amplasăm să fie cel unde eu am copilărit și de care mă leagă foarte multe amintiri. În plus, am dorit să oferim și mamei mele, singurul părinte din familie care mai este cu noi, o casă mai confortabilă la bătrânețe”, spune Marcel.

    Au demolat casa bunicii, a cărei structură nu permitea îmbunătățirea și au construit o locuință nouă. Casa din Telega are o suprafață construită de 92 metri pătrați și este structurată într-un subsol, cu două camere pentru depozitare, un parter cu living, bucătărie open-space, dormitor, baie și cameră tehnică și o mansardă cu trei dormitoare, baie și mini dressing. Curtea are o suprafața verde de 450 metri pătrați.

    Materialul de bază pentru structura și finisajele casei este lemnul. Pridvorul este din lemn stratificat de brad, pentru ferestre s-a folosit lemnul stratificat cu geam tripan, pentru obloane și scara interioară, lemnul de larice, iar pentru uși și ramele ornamentale, lemnul masiv de brad. Mobila este, iarăși, din lemn de brad.

    Povestea pe larg aici. 

    7. Arhitectă fiind, a consolidat și renovat casa străbunicilor

    În 2021, Georgiana a hotărât să transforme casa străbunicilor într-o locuință de vacanță. Construcția, veche de un secol, are o arhitectură specifică zonei Argeșului, cu beci la nivelul terenului și prispă amplă, din care să admiri, în tihnă, împrejurimile. Fațada este îmbogățită cu detalii de piatră, sculptate manual de bunicul Georgianei. Deși nu s-a pus niciodată problema vânzării ei, casa de la țară nu mai fusese locuită de ani de zile, iar trecerea timpului o degradase vizibil. Pereții erau crăpați, acoperișul, șubrezit, iar podelele și grinzile din lemn erau așezate direct pe pământ.

    Interiorul e complet recompartimentat.

    În ceea ce privește amenajarea interiorului, Georgiana a vrut să pună accent pe funcționalitate. Nu există foarte multe piese de mobilier sau spații de depozitare care să aglomereze inutil. Nici nu este nevoie, casa de la țară fiind gândită ca o locuință de weekend. Podelele vechi din lemn nu au mai putut fi salvate, dar interiorul include o mulțime de elemente de arhitectură rămase dinainte de renovări.

    Povestea pe larg aici. 

    8. Bărbații familiei au renovat si restaurat casa bunicilor

    În copilărie, Flavius, originar din județul Sibiu, și-a petrecut vacanțele la bunicii lui, în satul Şaroş pe Târnave, într-o căsuță cu arhitectură tradițional românească. Locuința a rămas în grija părinților săi până în 2015, când a hotărât să o renoveze și să o restaureze.

    Tată, fiu și nepot, au lucrat împreună la renovare.

    „Lucrările de reparație, restaurare, modernizare și extindere le-am început în anul 2017, după obținerea autorizației de construire. În anii 2018-2019 am realizat amenajările interioare și am finalizat instalațiile termice, o nouă rețea de alimentare cu gaze naturale, de apă și de canalizare”, povestește Flavius. În 2022 au construit trotuarele din curte, au restaurat o căsuță de lemn pentru protecția fântânii, dar și cuptorul pentru pâine.

    Flavius a lucrat tot timpul alături de familie și pe șantier au fost mereu tatăl, vărul și nepotul lui. Și-au dorit să păstreze detalii specifice construcțiilor tradiționale, cum ar fi îmbinările dintre stâlpi și grinzile de cherestea sau extinderea șarpantei, și pentru că nu au găsit meșteri în sat, au cumpărat scule de lucru bune, dar și cărți specifice restaurării, și le-au făcut singuri, „cu multă răbdare.”

    Povestea pe larg aici. 

    9. A transformat apartamentul bunicilor în muzeu despre viața anilor ’80

    În 2018, după un an de idei și planuri, Raluca împreună cu soțul ei au început să transforme apartamentul din cartierul bucureștean Militari, moștenit de la bunici în Ferestroika: un muzeu interactiv în care turiștii să simtă cum era viața de zi cu zi în ultima decadă a comunismului românesc.

    Bucătăria pe stil vechi.

    De amenajarea propriu-zisă, care a durat aproape zece luni, s-a ocupat împreună cu designerul de interior Ruxandra Anton.

    „În momentul în care am intrat în apartament, am urmat pașii necesari unei renovări. Adică am scos tot din el și am refinisat pereții, pardoseala, încercând să păstrăm și la nivel de materiale amprenta timpului.”, își amintește Ruxandra.

    Au căutat oameni care să știe să bată calciu pe pereți, care să poată repara un televizor alb-negru din acele vremuri sau care să folosească vopsea pe bază de ulei. Au pus inclusiv linoleum pe jos, ca designul să fie cât mai autentic.

    Povestea pe larg aici. 

    10. A extins și renovat căsuța din chirpici până la o casă de vacanță modernă

    „Obișnuiam să mergem în fiecare lună la Piatra Neamț să petrecem câte un weekend cu bunica mea, Valerica, care rămăsese să locuiască singură în două case, așezate una peste drum de alta. Încet, încet am început să ne facem planuri despre cum ar fi dacă am construi ceva la bunica – casa străbunicii care nu mai fusese locuită de 30 ani și care era înconjurată de copaci bătrâni pe care îi iubesc de când mă știu. I-am spus și bunicii la ce ne gândeam, iar ea a fost de acord”, povestește Lavinia.

    Căsuța din povești.

    Casa bătrânească era pe structură de lemn umplută cu cărămidă artizanală de chirpici, adică lut și paie, iar o bucată de astfel de cărămidă are cam jumătate de metru și cântărește cam cinci-șase kilograme. Fundația casei vechi era, de asemenea, una rudimentară, făcută din pietre de râu prinse între ele cu un mortar pe bază de ciment.
    După doi ani de făcut planuri, obținut avize și acorduri, Lavinia și soțul ei au obținut finanțarea din Programul Operațional Regional 2014-2020.

    Lavinia a căutat să recreeze atmosfera caldă de casă a bunicii prin sobă cu aspect tradițional, finisajele cu lut și var și marginile rotunjite, prin mobilierul de lemn cu sculpturi discrete și tapiseriile din pânză veche de cânepă cusută în casă, scara de lemn, temelia și aleile de grădină făcute cu piatră de râu, cum era odată.

    La băi a fost cel mai greu să mențină atmosfera rustică străveche. La țară, pe vremea străbunicilor și a bunicilor noștri, nu existau băi și apă curentă. Dar Lavinia și soțul ei au gândit patru băi minimaliste cu duș, comode și originale.

    Povestea pe larg aici. 

    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    ULTIMELE ARTICOLE
    icon

    VIDEO 3 lucruri pe care nu știai că le poți face cu un televizor în amenajar...