Home burnout sau cum să spui că te-ai săturat de casa ta, după mai bine de un an de pandemie

Ți-a pierit tot cheful de făcut curat, de lucrat lucrezi de pe canapea, chiar dacă ți-ai amenajat un birou special pentru asta, și îți vine să fugi în lume numai la auzul cuvântului „casă”. Cam despre asta e „home burnout” și explică mai tot ce simți legat de locuința ta în ultimul timp.

Cine ar fi crezut că toată povestea cu pandemia va ține mai mult de un an? În martie 2020, momentul zero, făceam cu toții campanie pe Facebook cu hashtagul #StămAcasă folosit de peste 75.000 ori în postări, cu încrederea că va trebui să răbdăm două săptămâni de stat în casă ca să fie totul bine. Doar două săptămâni, după care cuvântul pandemie va fi fost de domeniul trecutului. Acum nici nu mai vrem să auzim măcar cuvântul „casă”, nu mai căutăm activități de făcut înăuntru și aproape că ne-am săturat și de renovări și de alte schimbări în amenajare. Lucru care s-ar putea numi, mai simplu, „home burnout”.

Mai precis, burnout este un sindrom psihologic declanșat de stres prelungit, asociat în general cu activitatea de la locul de muncă. Dar în ultimul an, e posibil să simți că jobul nu e singurul care simți că te-a „stors” de orice urmă de energie, motivație și entuziasm, și să-l asociezi cu propria locuință.

Cum a trecut casa de la refugiu, la birou, la turnul din povestea lui Rapunzel

Spațiul pe care îl numim acasă s-a metamorfozat constant în perioada asta. Mai întâi, a devenit refugiu. De unde era un simplu loc de tranziție în care petreceam, majoritatea, destul de puțin timp, în carantină și la începutul pandemiei a căpătat rol de protecție. Și nu numai.

Apoi, multe companii și-au mutat activitatea din marile clădiri de birouri în livingul, dormitorul, balconul sau bucătăria fiecărui angajat. Pentru mulți a fost nevoie de un simplu laptop, alții au investit mai mult și și-au cumpărat și birouri de lucrat de acasă, și chiar și scaune ergonomice, pentru mai mult confort. Tot acasă s-a mutat și școala copiilor, cel puțin uneori, în perioadele în care indicele de infectare se menținea crescut. Și tot aici și sala de sport, studio-ul de dansuri, cursurile de yoga și multe altele.

La un moment dat, acasă a devenit un loc din care simțeam că nu mai putem ieși. Restricțiile se tot prelungeau, nu anunța nimeni finalul pandemiei și, până recent, încă nu puteam ieși fără declarație pe proprie răspundere după o anumită oră. Așa că ne-am cam săturat de acasă și de toate activitățile pe care am învățat să le facem, între timp, în acest spațiu ce obișnuia să ne fie drag. Și dacă simți și tu asta, nu-i nimic în neregulă cu tine.

De fapt, de aici a și pornit interesul crescut pentru proiecte DIY și alte activități similare de la începutul pandemiei, când toată lumea căuta lucruri de făcut în autoizolare. „Au venit tocmai din această nevoie a noastră de noutate și descoperire, însă și de găsirea unor repere de siguranță prin crearea unui spațiu predictibil și asupra căruia să avem control”, spune psihoterapeuta.

Și nu a fost vorba doar de alungarea plictiselii, ci și de o nevoie intrinsecă de activitate. „Tocmai faptul că spațiul în care trăim este unul totuși static, care nu se schimbă singur prin natura lui și nu ne stimulează contribuie la starea internă de tensiune și stres”, detaliază Livia Căciuloiu.

Avem nevoie de schimbare, nu doar de proiecte care să ne țină mintea ocupată

Așa că ne-am apucat de tot felul de activități care ne-au distras o vreme, ne-au luat mintea de la contextul global (pe cât posibil) și ne-au lăsat cu fel de fel de proiecte, unele terminate, altele doar începute și abandonate. „Ce poate ajuta este găsirea unor activități care să poată presupune creștere și dezvoltare în spațiul casei – spre exemplu, crearea unor aranjamente florale sau îngrijitul florilor, unele hobby-uri creative și care să ne implice corporal: modelajul în lut, pictura cu degetele sau diferite obiecte”, exemplifică terapeuta.

Da, am trecut cu toții și prin faza asta cândva anul trecut, însă entuziasmul a scăzut invers proporțional cu prelungirea perioadei lockdown-ului și a stării de alertă. Până la urmă, câte suporturi de lumânări să faci acasă? Inclusiv moodboard-urile de pe Pinterest s-au schimbat în ultimul an. Dacă în mai 2020 crescuseră masiv căutările pentru proiecte de genul vopsirea pereților, renovarea terasei sau bar de grădină din paleți, datele strânse până în aprilie 2021 anunță un boom al vacanțelor. Cei de la Pinterest raportează că au crescut de 13 ori căutările pentru sintagma „destinații de vacanță de vis”, și chiar și cuvântul „vacanță” singur apare în căutări cu 75% mai des decât înainte. „Oamenii vin pe Pinterest pentru inspirația de a recupera un an pandemic pierdut”, scrie platforma.

Cât e lene și cât e oboseală pandemică?

Și pentru că plănuim vacanțe și să ne petrecem toată vara oriunde numai acasă nu, devine din ce în ce mai dificil să acordăm importanță lucrurilor de mentenanță, cum ar fi rutina obișnuită de curățenie. „Multe persoane găsesc dificil ca, după o lungă perioadă petrecută în casă, să își continue rutina personală”, precizează psihoterapeuta. Și dacă simți și tu lehamite când te gândești că trebuie să speli vasele alea din chiuvetă, să-ți împăturești hainele de pe uscător sau chiar să faci duș ori să te dai cu parfumul preferat, să știi că nu e neapărat vorba de lene.

Dacă observi aceste lucruri la tine, cel mai bun lucru pe care îl poți face e să încerci să le corectezi. Căci rutina îți aduce structură și îți poate influența viața în bine. „E important să ținem seama că tocmai aceste gesturi mici, de autoîngrijire și valorizare, ne aduc în echilibrul normalității și ne permit să rămânem în contact cu reperele care ne arată cine suntem de fapt și cum avem nevoie să ne prezentăm în relație cu exteriorul”, explică psihoterapeuta.

Anumite lucruri din casă pot deveni stimuli cu impact negativ, de asta le eviți

Tot la începutul pandemiei a fost o perioadă de acomodare cu munca de acasă. Cei care nu aveau deja, și-au amenajat zone de birou unde să poată lucra în liniște, fără factori de distragere. Și dacă ești printre ei, e posibil să fi migrat înapoi spre canapea între timp, iar biroul să rămână nefolosit. „În cazul în care tensiunile de la locul de muncă se accentuează, cu siguranță pot apărea unele tendințe de a evita stimulii cu impact negativ – laptopul, locul în care muncim, spre exemplu – iar pentru că nu mai avem posibilitatea de a ieși din spațiu apare riscul de a intra în burnout mult mai ușor”, detaliază Livia Căciuloiu.

Caz în care ar trebui să faci tot posibilul să te detașezi complet odată ce închei cu munca pe ziua respectivă. „Activitățile diverse, de relaxare, de descoperire a locurilor și persoanelor noi, contactul cu prietenii – sunt toate surse de sănătate și reechilibrare”, spune psihoterapeuta. Altfel, riști să devii din ce în ce mai epuizat. „Dacă nu mai avem aceste resurse la îndemână, vom gestiona situațiile așa cum putem, fără a mai fi posibil să ne reîncărcăm atât de ușor ca înainte”, atenționează Livia.

Când ceri ajutor?

Uneori, în ciuda tuturor eforturilor tale, situația se poate agrava și există câteva semnale de alarmă pe care n-ar trebui să le ignori. Ele îți transmit că ești în burnout și trebuie să ceri ajutorul unui specialist pentru a gestiona această perioadă complicată din viața ta.

Se vede o lumină la capătul tunelului, dar ea nu șterge efectele trecutului

„Românii încep să vadă lumina de la capătul tunelului” spune un studiu realizat de Reveal Marketing Research la nivel național. Conform datelor colectate lunar în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021, satisfacția generală a românilor față de diverse aspecte ale vieții a început să crească în ultima perioadă. În aprilie 2021 a crescut cu cinci procente, față de luna anterioară. În ceea ce privește perspectiva asupra depășirii obstacolelor și a schimbării, românii sunt mai optimiști cu 10% în aprilie, față de luna martie.

Iar „perspectiva optimistă și realistă este foarte sănătoasă”, subliniază Livia Căciuloiu. Însă ea nu poate șterge efectele trecutului, insistă psihoterapeuta. „Propunerea mea este să păstrăm perspectiva optimistă și realistă și în legătură cu propria persoană, iar când va veni momentul potrivit, să ne ocupăm și de noi și să ne îngrijim de propriile acumulări pentru a ne putea bucura de viață în mod autentic, fără bagajele acumulate în perioada pandemiei”, sfătuiește Livia.