Skip to content
șervețel murdar de praf negru șters de pe pervaz fereastră

De unde vine praful negru în casă

Praful negru din casă este un indiciu că în aer există particule foarte fine provenite din activități poluante din exterior, dar și din surse aflate în interiorul locuinței. Chiar dacă este imposibil să fie eliminat complet, cantitatea lui poate fi redusă considerabil printr-o combinație metode și tehnologii de filtrare a aerului și de limitare a pătrunderii poluanților din exterior. Află din articol de unde vine praful negru în casă, ce efecte produce și cum poate să fie eliminat și prevenit. 

Ce este praful negru

praf sub mobilier combinat cu praf negru
Practic, praful negru este o combinație de praf obișnuit din casă la care se adaugă poluare exterioară

Praful negru reprezintă o combinație de particule extrem de fine care se amestecă cu praful obișnuit din locuință și îi schimbă aspectul. Culoarea închisă apare deoarece în compoziția lui există o cantitate mai mare de carbon și de alte particule rezultate în urma proceselor de ardere. 

Praful obișnuit din casă este format în principal din fibre textile desprinse din haine și covoare, celule moarte ale pielii, păr uman și de animale, polen, spori de mucegai, fragmente microscopice provenite de la insecte și particule de sol aduse din exterior pe încălțăminte. În mod normal, acest amestec are o culoare gri deschis sau albicioasă. 

Situația se schimbă însă atunci când în această compoziție ajung cantități importante de particule provenite din poluarea atmosferică. Funinginea rezultată din arderea combustibililor, particulele de carbon eliminate în urma gazelor de evacuare, reziduurile produse prin uzura plăcuțelor și discurilor de frână sau fragmentele extrem de fine desprinse din anvelope se combină cu praful obișnuit și îl transformă într-o pulbere de culoare gri închis sau aproape neagră. 

În special în apropierea drumurilor intens circulate, aceste particule sunt atât de fine încât pot rămâne mult timp în suspensie și pătrund cu ușurință în apartamente și case prin ferestrele deschise, prin uși sau prin sistemele de ventilație. 

Există însă și situații în care sursa nu este exteriorul. Uneori, praful negru poate fi produs chiar în interiorul locuinței. Lumânările parfumate, șemineele, sobele pe lemne sau peleți, dar și un aragaz pe gaz care nu funcționează corespunzător pot produce cantități foarte mici de funingine. Aceste particule se depun apoi pe pereți, mobilier, tavane sau în apropierea gurilor de ventilație și creează aspectul caracteristic al prafului negru. 

Atenție!

Dincolo de aspectul inestetic, aceste depuneri aduc cu ele o serie de riscuri. Pentru că sunt alcătuite din particule foarte mici, ele pot fi inhalate cu ușurință. Expunerea repetată poate irita ochii și mucoasele nazale, poate agrava simptomele alergiilor și ale astmului și poate afecta calitatea aerului din interior. Persoanele cele mai vulnerabile sunt copiii mici, vârstnicii și cei care suferă deja de afecțiuni respiratorii deoarece particulele foarte fine pot ajunge adânc în plămâni. 

De unde provine praful negru în casă

trafic rutier aglomerație produce praf negru
Traficul rutier aglomerat, una dintre sursele principale care produce praf negru

În cele mai multe cazuri, praful negru provine din aerul exterior. O mare parte din praful care ajunge în locuințe este transportată prin ferestrele deschise, prin uși sau este adusă pe încălțăminte și chiar în blana animalelor de companie. În marile orașe, acest praf nu mai este format doar din particule de sol, ci conține și numeroși poluanți produși de activitatea umană. 

Traficul rutier reprezintă una dintre cele mai importante surse ale prafului negru. De fiecare dată când un autoturism circulă, uzura anvelopelor produce particule microscopice de cauciuc, frânarea generează reziduuri provenite din plăcuțele și discurile de frână, iar contactul permanent dintre pneuri și asfalt desprinde particule foarte fine din carosabil. În plus, vehiculele ridică în atmosferă praful deja depus pe șosea, iar toate aceste materiale se amestecă și ajung ulterior în aerul pe care îl respirăm. 

Acestea sunt motivele pentru care persoanele care locuiesc în apropierea bulevardelor intens circulate observă adesea că mobilierul și pervazurile se murdăresc mai repede decât în alte zone. 

O altă sursă importantă este reprezentată de procesele de ardere. Centralele termice, sobele pe lemne, șemineele, instalațiile industriale sau incendiile de vegetație eliberează în atmosferă particule foarte bogate în carbon. În sezonul rece, când sistemele de încălzire funcționează intens, concentrația acestor particule poate crește considerabil în anumite zone. 

Există și surse aflate chiar în interiorul locuinței, după cum am menționat. Lumânările parfumate, bețișoarele parfumate, șemineele utilizate frecvent sau aparatele de încălzire care nu funcționează corespunzător pot produce cantități mici de funingine. De asemenea, filtrele murdare ale instalațiilor de ventilație sau ale aparatelor de aer condiționat pot contribui la răspândirea particulelor deja existente în interior. 

Compoziția prafului negru diferă și în funcție de zona în care locuiești. În București și în celelalte orașe mari, unde traficul este foarte intens, cea mai mare parte a particulelor negre provine din circulația autovehiculelor și din poluarea urbană. Gazele de evacuare, uzura sistemelor de frânare și a anvelopelor, dar și particulele ridicate de pe carosabil sunt responsabile pentru aspectul specific al acestor depuneri. 

În orașele mai mici, traficul contribuie într-o măsură mai redusă, iar praful poate proveni într-o proporție mai mare din șantiere, activități industriale locale, drumuri neasfaltate sau din sistemele de încălzire folosite în sezonul rece. 

Cum previi și elimini praful negru din casă

praf negru depus pe șervețel la curățenie
Trebuie să cureți mare parte din depunerile de praf negru, apoi să încerci să previi reapariția lui

Reducerea cantității de praf negru din locuință presupune două etape distincte. Prima constă în îndepărtarea depunerilor deja existente, iar cea de-a doua urmărește limitarea pătrunderii unor noi particule în interior. 

Primul pas spre eliminarea prafului negru este aspirarea locuinței cu un aparat echipat cu filtru HEPA. Acest tip de filtru reține particulele foarte fine și împiedică reintroducerea lor în aer, spre deosebire de aspiratoarele mai vechi sau de calitate inferioară. 

Al doilea pas, după aspirare, suprafețele ar trebui șterse cu o lavetă din microfibră ușor umezită. Mulți utilizatori încă folosesc pămătufuri uscate pentru praf, însă acestea ridică particulele în aer fără să le elimine în mod eficient. O lavetă umedă le reține și reduce cantitatea de praf care revine ulterior pe mobilier. 

O atenție specială trebuie acordată pervazurilor, ramelor ferestrelor și zonelor aflate în apropierea ușilor, deoarece acestea sunt printre primele locuri în care se acumulează particulele venite din exterior.

Perdelele, draperiile, covoarele și tapițeria mobilierului trebuie, de asemenea, curățate periodic, întrucât textilele rețin cantități mari de praf și îl pot elibera din nou în aer la fiecare mișcare. 

Nu trebuie uitate nici grilele de ventilație și filtrele aparatelor de aer condiționat. Dacă acestea sunt încărcate cu praf, particulele vor continua să circule prin întreaga locuință chiar și după efectuarea curățeniei. 

În cazul în care depunerile negre apar doar într-o anumită încăpere, este recomandată verificarea eventualelor surse locale de funingine, cum ar fi șemineul, soba, centrala termică sau aragazul pe gaz. 

La fel de importantă este prevenirea reapariției fenomenului. Folosirea unui preș atât la exteriorul, cât și la interiorul ușii de acces reduce cantitatea de murdărie adusă în casă. Schimbarea încălțămintei imediat după intrare limitează transportul particulelor de pe carosabil sau din curte către restul locuinței. 

Pentru persoanele care locuiesc în apropierea arterelor intens circulate, un purificator de aer echipat cu filtru HEPA poate reduce semnificativ concentrația particulelor fine din interior. În același timp, aerisirea este recomandată în perioadele în care traficul este mai redus, iar în zilele cu poluare ridicată sau în orele de vârf este mai bine ca ferestrele să rămână închise. 

Întreținerea periodică a instalațiilor de ventilație și schimbarea filtrelor contribuie la menținerea unui aer mai curat în interiorul locuinței. Totodată, utilizarea moderată a lumânărilor parfumate și verificarea periodică a sobelor, șemineelor și instalațiilor pe gaz reduc riscul apariției unor noi depuneri de funingine.