Cât de poluat e aerul pe care îl respiri în București și cum îl poți monitoriza

Calitatea aerului nu e pe lista de priorități a românilor, dar nici pe lista de priorități ale autorităților. Respirăm, fără să știm, în București, un aer contaminat cu praf și compuși chimici care, în timp, ne afectează sănătatea. În cele ce urmează, îți detaliem problema poluării aerului, îți spunem ce aplicații monitorizează calitatea aerului și ce soluții există, în momentul de față, pentru un aer mai curat.

Cauzele care duc la poluarea aerului pe care îl respirăm sunt multiple. De la trafic, la arderi ilegale, de la șantierele care produc cantități mari de praf până la apartamentele ticsite cu lucruri inutile. Da, și în apartamentul în care stai ai un aer contaminat chiar de tine. Și toate aceste elemente duc la moartea a mii de români în fiecare an. De exemplu, pulberile în suspensie (fire de praf) de tip PM2.5 duc la moartea a aproximativ 25.000 de români, arată datele Agenției Europene de Mediu (EEA).

PM2.5 e indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie (fire de praf) detectabile în aer. Pulberile astea se găsesc mai ales în orașele mari. „2.5” se referă la dimensiune și indică o particulă de maxim 2.5 microni. Spre deosebire de pulberile mai mari, încadrate la PM10, adică particule cu o dimensiune de minimum 10 microni, pulberile din categoria PM2.5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacție a sistemului imunitar.

Organismul le confundă cu bacterii și încearcă să le omoare. Numai că nu poate, iar în timp se ajunge la o inflamație permanentă a țesutului pulmonar. Aceste pulberi inhalate inconștient conțin și substanțe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine crește mortalitatea și riscul de boli cardiovasculare. Lucru dovedit de acel număr mare de decese semnalat de EEA.

Cauză și efect: poluăm fără să știm și respirăm substanțe nocive

Radu Motișan a pus bazele unei rețele globale de senzori care măsoară calitatea aerului, uRADMonitor. În România, rețeaua are aproximativ 1.000 de senzori instalați, iar în București sunt peste 200.

Printre motivele principale pentru poluarea aerului sunt hidrocarburile sau compușii organici generați în urma procesului de rafinare din marile industrii. Fiecare oraș mare, mai ales Bucureștiul, suferă din această pricină. „Majoritatea hidrocarburilor sunt cancerigene. Mai putem adăuga aici mirosurile generate de gropile de gunoi, unde se simte hidrogenul sulfurat, care e un gaz toxic rezultat din procesele de descompunere”, explică Radu.

Iar situația gropilor de gunoi poate să se înrăutățească pe viitor. De exemplu, după ce gropile Glina și Ghiajna s-au închis, toate deșeurile Bucureștiului se adună în groapa Vidra. Asta înseamnă anual un milion de tone de gunoi.

Apoi sunt și substanțe precum oxizii de azot, care rezultă din arderile produse de motoarele diesel și care produc în jur de 7.000 de decese, explică Radu care a cercetat datele obținute de senzorii uRADMonitor. „Fumul acela ajunge în organismul nostru. Organismul e făcut să filtreze particulele grosiere. Dar organismul nu a fost făcut să facă față poluării produse de noile industrii. Fumul ajunge în plămâni, trece de bariera protectoare și într-un final ajunge în sânge”, insistă el.

În București, dar și în România în general, avem o problemă cu arderile. „Oamenii aruncă și pet-uri în foc, pe lângă haine vechi sau placaje de lemn. Ei, bine, lucrurile astea aruncă în aer, odată arse, tot felul de substanțe nocive, chiar și formaldehide, care sunt cancerigene. Noi respirăm substanțele astea și efectele sunt devastatoare. Respirăm otravă”, explică Radu.

Aerul pe care îl respirăm e de o calitate îndoielnică și din pricina unui fenomen care s-a întâmplat între 2019 și 2021: inversiunea termică. „Adică aerul de la nivelul solului a rămas complet imobil. În mod normal, ar fi trebuit să existe un curent ascendent care să îl reîmprospăteze. Un mecanism de convecție, îi zice. Treaba asta nu s-a mai întâmplat, pe fondul unor schimbări ale gradientului de temperatură, iar aerul stătea. Și se producea inversiunea termică”, explică Radu Motișan.

Cum monitorizezi calitatea aerului din București

Există mai multe surse la care să apelezi ca să știi ce aer respiri: calitateaer.ro sau Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. Are peste 100 stații de pe toată suprafața României și afișează în timp real date despre calitatea aerului.

Pe aerlive.ro poți să vezi date despre calitatea aerului în București. Platforma are zece stații fixe și două stații mobile, amplasate în puncte relevante ale orașului și măsoară parametri de PM10 și PM2.5.

Airly este, la rândul ei, una dintre cele mai cunoscute aplicații din România care arată calitatea aerului pe care îl respiri. Se bazează pe o colaborare cu Philips și are 115 de senzori în 18 orașe.

Care sunt soluțiile? Deși orice măsură ei la nivel individual e importantă, soluțiile pe termen lung sunt mai degrabă sistemice.

1. În primul rând, autoritățile trebuie să aibă rolul de reglementare și de aplicare de sancțiuni dacă există derapaje de la legislația în vigoare;

2. Apoi, marii poluatori ar trebui să aibă niște mecanisme sustenabile de verificare făcute de terți, nu de ei înșiși. Altfel cifrele legate de poluarea pe care o produc vor fi mereu în limite legii;

3. Iar, într-un final, micii poluatori, adică populația generală, trebuie informată corect. Pentru a conștientiza că și ei, ca oameni simpli, pot să polueze.