Înălțimea gardului între vecini este un aspect reglementat legal de Codul Civil. Acest tip de delimitare implică obligații legale pentru un bun trai la comun. Uite care este înățimea maximă a gardului între vecini și de ce trebuie respectată. Află și alte detalii din lege, în articol.
Gardul care desparte două proprietăți are o valoare însemnată atât pentru dreptul de intimitate al fiecăruia dintre vecini, cât și pentru a respecta limitele și prevederile legii în vigoare.
Pe lângă limite și distanțe între vecini, înălțimea permisă a gardului este unul dintre aspectele cheie care țin de buna conviețuire. Respectarea înălțimii gardului poate aplana orice fel de conflict.
Află din articol care este înălțimea maximă a gardului între vecini și ce alte aspecte legale importante trebuie să reții.
Ce spune legea despre gardul între vecini
În România, cadrul legal care reglementează construcția gardurilor între vecini este Codul Civil. Conform articolului 660, orice despărțitură între două proprietăți, fie că este vorba despre un gard, un zid, un șanț sau alt tip de delimitare este, prin prezumție, deținută în comun de cei doi vecini. Practic, gardul dintre proprietăți poate să fie construit de oricare dintre vecini.
Această prevedere este importantă pentru că stabilește ideea de co-proprietate, ceea ce înseamnă că ambii vecini trebuie să fie implicați în deciziile privind gardul realizat pe linia de hotar.
Mai departe, articolul 662 detaliază faptul că fiecare vecin are dreptul să ceară construirea unui gard comun și, implicit, să contribuie sau să fie obligat să contribuie la costurile de execuție. În lipsa unei înțelegeri amiabile, aceste prevederi pot ajunge să fie aplicate în instanță.
Foarte important: Gardul între vecini nu trebuie să fie construit oricum. De regulă, așa cum am specificat în litera legii, gardul poate să fie construit pe linia de hotar, ceea ce înseamnă acordul ambilor vecini și împărțirea cheltuielilor, sau poate să fie construit pe terenul unuia dintre proprietari. În acest caz, fiind vorba de o lucrare de construcție realizată de proprietarul fondului, acesta trebuie să respecte o distanță minimă de 60 de centimetri de linia de hotar, dacă nu există un acord contrar. Așadar, un astfel de gard între vecini trebuie să fie plasat la distanța specificată în Codul Civil, articolul 612. Se poate renunța la distanța minimă pentru un astfel de gard numai cu un acord scris și legalizat al părților sau dacă regulamentul de urbanism local prevede această excepție ori alte distanțe minime. În plus, trebuie să se evite afectarea dreptului de lumină sau de vedere al vecinului, ceea ce înseamnă că nu se pot construi lângă gard ferestre sau balcoane mai aproape de 2 metri față de proprietatea acestuia. Legea protejează astfel intimitatea și confortul ambelor părți.
Înălțimea maximă a gardului între vecini
Unul dintre cele mai frecvente subiecte de dispută între proprietari este înălțimea permisă a gardului. Poate fi prea înalt, astfel că blochează lumina și vederea, sau prea jos, oferind senzația că nu există destulă intimitate.
În această privință, Codul Civil este destul de clar: înălțimea gardului comun nu trebuie să depășească 2 metri, cu tot cu partea superioară, numită coamă.
Această limitare este prevăzută în articolul 662, care precizează că: „În lipsa unor dispoziții legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălțimea zidului comun se stabilește de părți, dar fără a depăși 2 metri”.
Cu alte cuvinte, dacă nu există o reglementare locală de urbanism care să permită o înălțime mai mare sau mai mică, limita rămâne de maximum doi metri.
Respectarea acestei înălțimi este importantă nu doar din punct de vedere legal, ci și practic. Un gard prea înalt poate umbri terenul vecin și poate împiedica buna ventilare sau accesul la lumină naturală. De asemenea, poate crea o senzație de claustrare sau de izolare nejustificată. De aceea, legea încearcă să mențină un echilibru între dreptul la intimitate și cel la confort.
Dacă această prevedere legală este încălcată, vecinul afectat are dreptul să solicite în instanță reducerea înălțimii gardului sau chiar demolarea lui, dacă se dovedește că prejudiciul este semnificativ. Totodată, poate cere și despăgubiri dacă se dovedește că gardul a fost construit fără acord sau cu rea-credință. În astfel de cazuri, instanțele de judecată analizează litera legii, dar și impactul real asupra ambelor proprietăți.
Cum stabilești înălțimea gardului
Înălțimea gardului trebuie stabilită în funcție de mai mulți factori, iar primul dintre aceștia este legislația. Așa cum am stabilit, limita standard este de 2 metri. Însă, în anumite zone, autoritățile locale pot impune reguli mai stricte sau mai permisive, prin regulamentele de urbanism.
De exemplu, în zonele istorice sau în cele cu regim special de protecție arhitecturală, se pot impune garduri mai joase sau din materiale specifice. În alte cazuri, diferențele de nivel dintre terenuri pot necesita adaptări, astfel încât gardul să ofere protecție și estetică de ambele părți.
Pe lângă regulile legale, contează și înțelegerea dintre vecini. Dacă gardul urmează să fie construit chiar pe linia de hotar, este recomandat ca cei doi proprietari să ajungă la un acord scris, preferabil legalizat. Astfel, se evită conflicte ulterioare legate de contribuții financiare, întreținere sau dreptul de proprietate asupra gardului.
Nu în ultimul rând, un alt aspect important este legat și de scurgerea apei de ploaie. Gardul nu trebuie să blocheze drenajul natural sau să redirecționeze apa pluvială în curtea vecinului, pentru că acest lucru poate duce la inundații sau deteriorarea proprietății. Astfel, în proiectul de construcție trebuie luate în calcul și aceste detalii tehnice.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
