Ce înseamnă downshifting și de ce unul din 10 români ia în considerare mutatul de la oraș la sat
Un nou trend începe să prindă contur în anii post-pandemici: downshifting. Pe scurt, din ce în ce mai mulți români aleg să abandoneze haosul urban, în favoarea locuitului în liniște, la țară. Un nou studiu realizat la inițiativa Policolor despică firul în patru și vine cu răspunsuri la întrebări precum „de ce?”, „cine?”, „cum?”, „unde?” sau chiar „de ce nu?”.
După ce, în timpul pandemiei, ne-am alăturat în număr mare mișcării #stauacasă, după numeroasele perioade de lockdown și restricții de circulație, Lovedeco a observat necesitatea oamenilor de a avea mai multă libertate de mișcare acasă. Am observat cum apare tendința de mutare din oraș la țară, de la apartament la casă, de la bloc la curte, unde este spațiu, aer, libertate indiferent de ce se întâmplă în lume.
Așa că am început să strângem o colecție de povești ale oamenilor ca noi, tineri care s-au săturat de agitația urbană și, contrar tendințelor de urbanizare care au dominat statisticile mult timp, să se dezurbanizeze – adică să facă downshifting. Povești pe care le-am adunat și împreună cu SPOR și Policolor România, în cadrul proiectului „De la început cu SPOR”.
Acum, la inițiativa companiei Policolor, a fost realizat primul studiu care arată percepția și amploarea dowshiftingului în România. Studiu care a confirmat apariția acestei tendințe, venind în completare cu explicații despre de ce se întâmplă acest fenomen. Una dintre concluzii este că românii care se gândesc cel mai intens la mutat în localități mai mici leagă decizia de creșterea copiilor, plecarea lor de acasă sau de ieșirea la pensie. Dar mai întâi, să explicăm ce înseamnă, mai exact, downshifting.
Ce este downshifting-ul?
Dowshifting-ul, definit ca proces de relocare în rural și schimbare de profunzime a vieții, este un fenomen care a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, în special în urma pandemiei. Atât de popular încât, în urma studiului realizat de D&D Research și agenția Zaga Brand la inițiativa SPOR, am aflat că 39% dintre românii participanți cunosc pe cineva care a făcut downshifting. Și nu doar asta, dar 88% au declarat că au fost mulțumiți de decizia mutării.
„Acest fenomen (n.r – downshifting-ul) a fost puternic prezent în perioada de pandemie în rândul celor care lucrează în ceea ce numim noua economie și care este concentrată în marile orașe (corporatisti, the gig economy etc.). El a fost generat și susținut în mare măsură de fenomenul WFH (n.r. – work from home, adică lucratul de acasă)”, explică Dan Petre, doctor în sociologie și specialist în științele comunicării, conferenţiar universitar la SNSPA și managing partner D&D Research.
Petre spune că la extinderea acestui fenomen a contribuit și faptul că există o bună acoperire a companiilor de telecomunicații în zonele care se practică turismul rural sau cele rurale apropiate de marile orașe.
Oamenii nu fug neapărat de oraș, ci vor confortul traiului la casă
Adevărul este că fenomenul de downshifting nu se rezumă doar la mutarea cât mai departe de oraș – uneori poate fi vorba de relocarea în zonele rurale adiacente marilor metropole.
Astfel, oamenii ar prefera o soluție care să păstreze beneficiile ambelor lumi – atât cea urbană, cât și cea rurală – și să nu aibă, dacă se poate, nici unul dintre dezavantaje.
Preferințele în vederea downshifting-ului nu se rezumă doar la mediul relocării. În ceea ce privește natura construcției, 46% dintre participanți ar prefera să se mute într-o casă veche, dar renovată. „Cei care caută case vechi, dar renovate, se uită după calitatea materialelor folosite și cât de potrivite sunt unui spațiu în care natura este prezentă”, spune Elena Curelaru, Group Marketing Director Policolor-Orgachim.
De exemplu, în portofoliul SPOR există vopseaua cu ioni de argint, cu efect antibacterian și antifungic, vopsea hipoalergenică, produse care protejează lemnul de cari și ciuperca albastră ca Proxilin și chiar produse fără efecte nocive asupra fluturilor și albinelor, cum ar fi emailurile SPOR Aqua, lacurile SPOR pe bază de apă sau Uleiul de in sicativat.
67% dintre participanții la studiu au declarat că ar prefera ca locul relocării să fie în proximitatea unui oraș mai mare, în timp ce 44% ar prefera o comună, iar alți 34% ar prefera mutarea la sat. „Viața românilor se schimbă, iar alegerile acestora nu sunt cu mult diferite de locuitorii altor țări. Caută confort, un mediu sănătos în care să se dezvolte și să-și crească familiile”, declară Elena.
Cel puțin unul din 10 români ia în calcul downshifting-ul
14% dintre participanți au spus că sunt deciși să facă pasul către downshifting, iar alți 19% cred că este mai degrabă posibil. Majoritatea de 44% nu resping ideea de a face downshifting în viitor. Motivele sunt și ele trecute în revistă: în măsură de 45% pentru liniște sau mai puțin stres, 26% pentru aerul curat și viața mai aproape de natură, 11% pentru spațiu.
Cei care plănuiesc să facă mutarea și-ar dori să facă agricultură/mică producție locală/fermier – 36%, muncă la distanță – 36%, proiect adaptat la noua comunitate tip antreprenoriat local – 28%.
Din totalul celor deciși să se mute în viitorul apropiat, 97% vor să rămână în România. De aici, destinațiile și motivele se diversifică între o relativă proximitate a unui oraș mare – 67% și cât mai departe și mai izolat de vreun oraș mare – 33%. În prima categorie, preferințele se împart între comună – 44%, sat – 34% sau oraș mic – 12%.
Invitați să numească beneficiile acestei schimbări, participanții la studiul derulat de D&D Research, au menționat: reducerea stresului, alimentele bio și mediu semnificativ mai puțin poluat, reducerea costurilor vieții, simplificarea vieții, reducerea consumului și cumpărarea de bunuri materiale.
Contrar impresiei generale din ultimii doi ani, nu tinerii sunt aceia care alimentează eșantionul relevant de mutați la țară (6%, persoane până în 40 de ani), ci persoanele adulte, chiar mai în vârstă – 23%, între 40 – 50 de ani, 38%, între 50 – 60 de ani. Totuși, așa cum continuăm și noi să descoperim în cadrul serialului editorial „De la oraș la sat”, din ce în ce mai mulți tineri sunt tentați să facă acest pas.
Eșantionul reprezentativ chestionat oferă totuși și un orizont în timp al downshifting-ului personal: când voi ieși la pensie – 16%, când vor crește copiii – 17%, când voi găsi casa potrivită – 6%, când o să termin casa – 6%, când voi avea suficienți bani – 5%.
Ce-i ține pe români la oraș?
21% dintre români resping complet ideea de downshifting. Pentru cei care nu sunt întocmai tentați de idee, motivele sunt, mai degrabă, obstacolele: pentru 44%, obstacolul este locul de muncă, pentru 36% este vorba de costurile relocării și bani insuficienți, iar pentru numai 3% dintre respondenți, adaptarea la condițiile rurale este un impediment.
Sondajul mai arată că bariera percepută pentru relocare este lipsa infrastructurii (apă, gaze, servicii medicale) de la oraș. Pentru ei, ideal ar fi găsirea unei locații bune care să fie „la țară”, dar aproape de oraș. Unul dintre motivele din top trei bariere îl constituie și ieșirile în oraș.
Din eșantionul chestionat, persoanele intervievate (36%) declarau venituri între 5500 – 7000 de lei, (23%) între 2500 și 4000 de lei, (23%) peste 7000 de lei, (5%) între 1500 – 4000 de lei. „O singură concluzie iese mai puternic în evidență: trendul este întâlnit mai degrabă la persoane aflate pe etajele superioare ale piramidei lui Maslow și care își pot păstra acoperite în continuare etajele inferioare în urma schimbării pe care o fac”, explică sociologul Dan Petre.
Studiul a fost derulat de D&D Research, pentru SPOR, brandul Policolor, în perioada 12.04.2022-29.04.2022, prin metoda CATI. Eșantionul total a fost de 855 de persoane, reprezentativ pentru mediul urban și oraşe peste 200.000 locuitori. Marja de eroare este de 3,4%.
