De la specialiști

Cum ne-a schimbat 2020 traiul în casă și ce efecte are în cum ne amenajăm locuințele

Fără îndoială, 2020 a fost un an care ne-a resetat percepția despre multe aspecte ale vieților noastre. Modul în care ne raportăm la propriile case a suferit și el modificări. Așa că am vrut să aflăm cum au perceput designerii de interior români aceste schimbări, care sunt noile tendințe în amenajarea casei generate de pandemie și cât vor dura ele.

Pentru foarte mulți dintre noi, anul 2020 a dus la redefinirea termenului de „acasă”, care a început să fie din nou asociat cu ideea de refugiu, de sanctuar. „Acasă ajunsese mai degrabă un loc de tranzit, o gară între serviciu, deplasări, ieșiri și vacanțe. Unul dintre efectele pandemiei este concentrarea tendințelor din design asupra felului în care ne simțim în propria locuință”, este de părere arhitecta de interior Ștefania Bobaru de la VIM Studio.

Două camere-două birouri

O altă consecință a pandemiei este că locul de muncă a devenit, pentru foarte multe persoane, sinonim cu „acasă”. Toți designerii cu care am vorbit au implementat în 2020 numeroase birouri la domiciliu, uneori chiar și două în același apartament: „Două camere-două birouri. Mai în glumă, mai în serios, este cea mai mare problemă pe care mi-o ridică acum beneficiarii mei. Amenajăm apartamente de 50 de metri pătrați în care abia aveam loc de pat, canapea, masă cu scaune și o bucătărie, iar acum trebuie să includem și două birouri, de preferat și în încăperi diferite”, precizează arhitecta Cristiana Zgripcea.

Amenajare Cristiana Zgripcea - birou in dormitor
Birou lângă pat, în amenajarea unei garsoniere din București semnată de arhitecta Cristiana Zgripcea. Foto: Vlad Crețeanu.

Dacă înainte de 2020, masa de dining sau masa de toaletă era folosită ocazional ca birou, diferența majoră e că biroul e acum spațiu pentru lucru și atât. Arhitecta Irina Radu de la iDecorate crede că nu e ceva temporar, deoarece majoritatea multinaționalelor și-au schimbat abordarea și au înțeles că angajații pot lucra la fel de bine și de acasă, cu economii semnificative.

Irina Radu este de părere că tot ce știam despre locuire și despre mersul de la birou se va schimba, iar asta se va reflecta într-un spațiu de lucru dedicat, acasă. „Toate cerințele pe care le avem în prezent fac referire la amenajarea de puncte de lucru acasă. Cei care au spațiu generos, amenajează o cameră întreagă, dar majoritatea aleg să îl includă în living”, completează Irina Radu.

Redescoperirea teraselor și balcoanelor

O schimbare de perspectivă se simte și față de terase și balcoane, conexiunea noastră binevenită cu exteriorul într-un an cu restricții de deplasare: „Balconul clar nu mai este spațiul închis pentru depozitat conserve și murături, cu locul pentru cafeaua de dimineață. Ceea ce este corect și mă bucură!”, precizează Cristiana Zgripcea.

Terasa Cristiana Zgripcea Bucuresti
Terasa unui apartament din București, amenajat de arhitecta Cristiana Zgripcea în 2020. Foto: Vlad Crețeanu.

Din 2020, se resimt două principale tipuri de abordări față de balcoanele din apartamente: fie sunt amenajate ca spații de relaxare și socializare, tip mini-grădini, cu mobilier pentru exterior și plante, fie sunt convertite în alte scopuri, conținând, de exemplu, biroul de acasă.

Birou în balcon - arh. Alexandru Călin Space Casuals
Biroul arhitectului Alexandru Călin de la Space Casuals e în balcon. Uite cum arată biroul de acasă pentru 11 arhitecți și designeri români.

 

 

Dacă vrei să îți pui în valoare balconul, avem pentru tine șapte proiecte de amenajare pentru orice tip de buget și gust. Și în paralel cu redescoperirea balconului ca spațiu de relaxare, a crescut și dorința de a aduce cât mai multă natură în interior. Andra Bica a observat o dorință crescândă a beneficiarilor de a integra în căminul lor fie un spațiu verde cu diverse plante, fie materiale ca lemnul sau piatra.

Garsoniera de inchiriat AirBnb Bucuresti stil boho chic - arh. Andra Bica Kanso Design (12)
Materiale naturale, într-o garsonieră amenajată de Andra Bica în 2020 pentru AirBnb.

Funcționalitatea pe primul plan

Timpul tot mai mare petrecut acasă ne-a făcut să avem noi așteptări: vrem un spațiu primitor, frumos, dar care să fie și extrem de funcțional, ergonomic și confortabil. Fiecare colțișor disponibil trebuie eficientizat și folosit ca depozitare pentru stocuri de alimente, de exemplu. „Oamenii se raportează mult mai funcțional la locuințele lor, în detrimentul esteticului”, este de părere Cristiana Zgripcea.

Nu a cedat esteticul în fața practicului, ci mai degrabă e un echilibru mai pronunțat între acestea două, observă Cosmina Aloman, designer de interior la KiwiStudio.

Living Open Space amenajat de KiwiStudio
Open space amenajat de KiwiStudio într-un apartament de numai 36 de metri pătrați.

Mai multă calitate

Nevoia de confort și funcționalitate s-a tradus și în mai mulți bani alocați amenajărilor, observă Patricia Opincariu de la PIBO: „Oricât ar fi de imprevizibil orice loc de muncă din pricina perioadei, lucru care în mod firesc te-ar face să te gândești de două ori înainte să investești, parcă acum își alocă bugete mai mari pentru amenajări, datorită faptului că acum pun preț pe locuințele lor.”

Iar banii se duc în canapele mai confortabile și care rezistă mai mult, paturi cu saltele ergonomice, bucătării echipate, plus crearea unor noi zone: de lucru, de joacă, de sport sau entertainment, remarcă Natalia Berezovskaia, arhitect la Creativ Interior. Ea a văzut și o preocupare mai mare pentru investiții în bucătărie: mulți s-au reapucat de gătit și au echipat-o cu diverse electrocasnice și ustensile semi-profesionale.

Amenajare duplex București - Interiology arh. Alexandru Bucur - îmbinare parchet gresie
Parchet stratificat îmbinat cu gresie într-un duplex finalizat de Alexandru Bucur în 2020.

În toate amenajările Interiology din 2020, beneficiarii au fost de acord să aleagă parchet stratificat din lemn, mai scump: „cer o calitate mai bună a produselor din amenajare (uși, parchet, ferestre), elemente care e important să fie de durată, un procent mult mai mare alege acum încălzirea în pardoseală, de exemplu”, adaugă arhitectul Alexandru Bucur.

Renovare apartament Militari Vim Studio - dulap albastru hol 2
Dressing custom made creat de VIM Studio pentru depozitare în hol într-un apartament din Militari, București.

Ștefania Bobaru a simțit și o creștere a cererii de mobilier personalizat și multifuncțional, care consumă un procent semnificativ din bugetul de amenajare.

Mai puține open-space-uri

Statul acasă a creat nevoia unei separări clare între spațiile în care ne petrecem timpul cu familia și cele muncă/recreere/reflecție. Andra Bica a remarcat că a scăzut cererea pentru open space-uri: „Dacă în ultimii ani au fost elogiate spațiile ample, care înglobau o serie de funcțiuni precum bucătăria, spațiul de luat masa și zona de zi în același spațiu, acum balanța înclină spre o delimitare clară a funcțiunilor și/sau o delimitare cât mai riguroasă a spațiului.”

Garsoniera de inchiriat AirBnb Bucuresti stil boho chic - arh. Andra Bica Kanso Design (3)
Împletiturile din sfoară delimitează zonele diferite în acest open space amenajat de Andra Bica. Foto: Sebastian Moise.

Atunci când delimitarea nu e posibilă, pentru că suprafețele sunt prea mici, zonele trebuie să fie cât mai flexibile. În majoritatea lucrărilor desfășurate în 2020, Andra s-a confruntat cu cerința de a izola fonic suplimentar spațiile, pentru a spori gradul de intimitate a casei. Una dintre soluțiile folosite de ea sunt partițiile mobile cu proprietăți fonoabsorbante.

Livingul a devenit „living”

Cum mulți dintre noi am început să lucrăm de acasă, livingul a devenit un „spațiu de a trăi”. „S-a distanțat și mai tare de conceptul de sufragerie pe care l-am moștenit de la părinți, spațiu destinat mai ales întâlnirilor sociale, pe care să-l arăți altora ori în care să te retragi câteva ore seara, și a devenit mai mult un spațiu de trăit, un living space în adevăratul sens al cuvântului. E o cameră în care trebuie să poți munci în cele mai bune condiții, dar în care să te poți și relaxa. Munca de acasă a redefinit livingul, în sensul că l-a adus cu picioarele pe pământ”, observă Cosmina Aloman.

Living Open Space amenajat de KiwiStudio canapea galbena
Open space amenajat de KiwiStudio, cu zonele clar delimitate: gătit, luat masa, relaxare.

Un nou spațiu: locul de dezinfectat

Printre consecințele pandemiei se numără și preocuparea tot mai mare pentru partea de igienă și dezinfectare. În amenajarea zonei de intrare în casă, Patricia Opincariu adaugă acum și aspectul siguranței sanitare: holul trebuie să ofere loc să te descalți, să îți lași plasele de cumpărături, hainele de exterior și să te dezinfectezi.

Simplificarea vieții

Lockdown-ul sever ne-a determinat să facem ordine în toate dulapurile și sertarele, iar Ștefania Bobaru a remarcat că nevoia de simplificare a vieții a declanșat adevărate campanii de reorganizare a locuinței și renunțare la lucrurile inutile: „Deși Marie Kondo este cunoscută de ceva ani, în 2020 tot mai multă lume din România i-a urmat sfaturile. Au apărut și la noi pe piață firme care oferă consiliere pentru acest aspect.”

Dacă vrei să te apuci de o curățenie temeinică, uite cum să faci asta ca la carte în 30 de zile.

Produse locale

Pentru că transporturile internaționale au fost problematice, designerii au început să se bazeze mai mult pe produsele fabricate în România. „Chiar dacă a părut o provocare să găsim resurse pentru implementarea proiectelor la care am lucrat, am fost plăcut surprinși să găsim produse locale care să se ridice la nivelul exigențelor clienților”, spune Andra Bica.

Mai multe case

Arhitecta Sorana Leru de la MiSo Architects ne-a povestit că în 2020 au primit mai multe solicitări de case față de alți ani, iar focusul s-a mutat din centrul orașului către periferie sau chiar alte localități învecinate.

Miso Architects_Home of Golden Chardonnay (1) (1)
Livingul unei case din Corbeanca, finalizate de MiSo Architects în 2020. Foto: Alexandru Drăgoi.

Despre cei care se mută de la oraș la sat povestim constant în seria noastră de articole.

Mai multă încredere în designer

Oamenii au început să fie tot mai preocupați de modul în care locuiesc. Alexandru Bucur a observat că beneficiarii își dau acum seama mai bine că trebuie să aibă încredere în designerul căruia îi dau proiectul pe mână: „Înțeleg că e mai bine să plătești ceva mai mult pentru proiect și pentru o mână de lucru calificată decât să îți faci singur amenajarea. Au înțeles, în special cei care sunt la a doua sau a treia amenajare, că toată implicarea designerului înseamnă timp și bani. Au început să solicite și managementul proiectului, să ne dea cheile și să nu trebuiască să se implice personal în relația cu meșterii și furnizorii. Evident, project managementul se plătește în plus și este scump.”

Dormitor în stil Feng Shui - amenajare Pibo Projects Cluj Napoca (1)
Dormitor în stil Feng Shui amenat de PiBo într-un apartament cu două camere din Cluj Napoca. Foto: Crina Gîlcă.

 

Patricia Opincariu a remarcat și că beneficiarii descriu acum cu mai mare atenție spațiile și le asociază cu activități: „Analizează centimetru cu centimetru locuințele și sunt mult mai implicați. Dacă înainte priveau spațiile ca un bun care trebuie umplut cu ceva, acum sunt conștienți de necesitățile lor.”

Efecte pe termen lung

Cristiana Zgripcea crede că vom resimți pe termen mediu, probabil încă cinci ani, schimbările care se datorează pandemiei, apoi ne vom „adapta din nou cu binele” și cu noile tendințe: echipamente smart care (speră ea) ne vor îmbunătăți viețile și pe care designerii vor trebui să le incorporeze în planurile lor.

Una dintre puținele consecințe pozitive ale pandemiei este că oamenii au început să se raporteze altfel la căminele lor și să fie mai conștienți de nevoile pe care le au. Cu siguranță, casa nu mai este doar locul în care ajungem după birou, ci o locuință care trebuie să ne răspundă la cele mai variate nevoi.

„Până la urmă, am revenit la acea perioadă când familia și căminul sunt prioritare. Înainte, totul se întâmpla în jurul casei: petrecerile, mesele în familie, joaca celor mici, vacanțele petrecute cu familia și prietenii etc. Când am prins gustul călătoriilor am uitat ce înseamnă acasă, iar acum pandemia ne-a trezit la realitate. Și sunt sigură că pandemia, pentru mulți dintre noi, este o lecție bună de viață. Am început să apreciem mult mai mult casa noastră”, conchide Natalia Berezovskaia.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
ULTIMELE ARTICOLE
icon

Dani Oțil face pentru prima dată turul casei lui din Corbeanca, plină cu pove...