Ce fel de pernă să alegi dacă dormi pe burtă

Dacă dormi pe burtă, confortul începe cu echilibrul dintre pernă și saltea. O pernă joasă și moale, alături de o saltea suficient de fermă, poate reduce tensiunea asupra gâtului și spatelui și te poate ajuta să te trezești fără rigiditatea de dimineață. Află din articol ce fel de pernă să alegi dacă dormi pe burtă și de ce contează pentru poziția corectă în timpul somnului. 

Ce să știi despre dormitul pe burtă

Dormitul pe burtă presupune ca partea din față a trunchiului să fie orientată către saltea. Este o poziție care creează o problemă evidentă pentru cap și gât: pentru a putea respira, capul trebuie întors spre stânga sau spre dreapta. Dacă rămâi astfel o mare parte din noapte, musculatura și articulațiile gâtului sunt menținute timp îndelungat într-o poziție rotită.

Dată fiind particularitatea poziției de dormit, aceasta poate afecta alinierea normală a coloanei. Rotirea capului într-o parte menține gâtul într-o poziție nefirească pentru o perioadă lungă, iar extensia cervicală poate adăuga și ea presiune asupra acestei zone. Consecințele pot fi rigiditatea și durerile de gât resimțite dimineața, mai ales dacă poziția este menținută în mod constant noapte de noapte.

Problemele nu se limitează la zona gâtului. În poziția pe burtă, greutatea corpului poate face ca abdomenul și pelvisul să coboare în saltea. Dacă aceasta este prea moale și nu oferă suficientă susținere, partea centrală a corpului se poate afunda mai mult decât pieptul și picioarele. Astfel, curbura zonei lombare se accentuează, iar musculatura spatelui rămâne solicitată în timpul nopții. 

În aceste condiții, perna poate accentua sau reduce o parte dintre aceste efecte. Dacă este prea înaltă, ridică suplimentar capul în timp ce acesta este deja întors într-o parte. Gâtul ajunge astfel într-un unghi și mai nefavorabil față de restul coloanei. De aceea, regula generală recomandată este ca perna să permită menținerea gâtului cât mai aproape de o poziție neutră, fără să împingă capul excesiv în sus. 

Cum trebuie să fie perna pentru dormit pe burtă

Înălțimea redusă este una dintre cele mai importante caracteristici ale unei perne pentru dormit pe burtă. Astfel, pentru persoanele care dorm pe burtă, înălțimea pernei trebuie să fie de 5 maxim 8 centimetri. O pernă mai groasă poate ridica prea mult capul și poate accentua tensiunea cervicală. 

Modelele care se apropie de 8 – 10 centimetri pot funcționa în anumite cazuri dacă umplutura este foarte moale și se comprimă considerabil sub greutatea capului. Cifra trecută pe etichetă trebuie privită împreună cu materialul din interior: o pernă de 8 centimetri umplută cu puf poate ajunge mult mai joasă atunci când te așezi pe ea decât un model mai subțire realizat dintr-un material dens. 

Fermitatea ar trebui să fie redusă sau cel mult moderată. Perna trebuie să cedeze ușor sub greutatea capului, astfel încât acesta să rămână cât mai aproape de nivelul saltelei. Un model foarte ferm opune rezistență și poate menține capul ridicat, chiar dacă pe etichetă apare ca fiind relativ subțire. Pentru persoanele care dorm pe burtă, se recomandă în general perne moi până la medii, cu profil redus, care se mulează și se comprimă ușor.

Umplutura trebuie aleasă după același principiu. Puful și alternativele de puf din microfibră sunt potrivite deoarece se comprimă ușor și permit capului să coboare în pernă. Pot fi luate în calcul și pernele cu fibre sintetice fine, nanofibre sau mătase, dacă produsul rezultat este moale și flexibil. 

O soluție practică este perna cu umplutură reglabilă și fermoar. În loc să cauți din prima o grosime perfectă, poți elimina treptat o parte din material până când capul ajunge într-o poziție confortabilă. Pernele reglabile permit modificarea înălțimii pernei prin adăugarea sau scoaterea umpluturii, ceea ce poate fi util mai ales pentru persoanele cărora le este greu să găsească un model suficient de subțire. 

Cât de des se schimbă perna 

O pernă folosită în fiecare noapte nu își păstrează la nesfârșit forma inițială. Umplutura este comprimată repetat, iar materialele moi, preferate de cei care dorm pe burtă, se pot tasa în timp. Din acest motiv, starea pernei este mai importantă decât respectarea unei date fixe pentru înlocuirea ei.

În general, o pernă obișnuită ajunge să fie schimbată aproximativ la 1 – 2 ani, însă durata de utilizare diferă în funcție de material și de calitatea produsului. Pernele cu fibre sintetice și alternative de puf tind să se uzeze mai repede decât unele produse realizate din materiale mai rezistente. În cazul unei perne foarte moi, compresia repetată poate determina pierderea mai rapidă a formei și a susținerii.

Pentru cine doarme pe burtă, semnele fizice ale uzurii pernei sunt mai utile decât durata de utilizare trecută pe etichetă. Dacă umplutura a format cocoloașe, dacă au apărut zone permanent tasate, dacă perna nu mai revine la forma inițială sau dacă trebuie aranjată și împăturită în fiecare seară pentru a deveni confortabilă, este posibil să nu mai ofere susținerea pentru care a fost cumpărată. 

Un alt indiciu vizavi de schimbarea pernei este felul în care te simți dimineața. Dacă începi să te trezești frecvent cu gâtul rigid sau cu disconfort cervical, iar perna și-a pierdut forma, merită luată în calcul înlocuirea ei. O pernă adecvată trebuie să ajute gâtul să rămână cât mai aproape de poziția neutră, fără să-l împingă în sus sau într-un unghi suplimentar. 

Contează și igiena. În timpul utilizării, perna intră constant în contact cu transpirația, sebumul și alte reziduuri. Spălarea conform instrucțiunilor producătorului, folosirea unei fețe curate și, eventual, a unei protecții lavabile pot ajuta la păstrarea ei într-o stare bună. Întreținerea nu poate însă reface o umplutură care s-a tasat definitiv, astfel că o pernă care și-a pierdut structura trebuie înlocuită chiar dacă exteriorul arată încă bine. 

Cum alegi salteaua dacă dormi pe burtă

O pernă potrivită poate reduce unghiul în care este ținut gâtul, însă poziția întregii coloane depinde în mare măsură de saltea. Pentru cine doarme pe burtă, principala problemă apare atunci când partea centrală a corpului se afundă prea mult. Bazinul coboară în saltea, în timp ce pieptul și picioarele rămân mai sus, iar curbura lombară poate deveni mai pronunțată.

Din acest motiv, o saltea mediu-fermă până la fermă este, în general, un punct bun de plecare, dar greutatea corporală trebuie luată în calcul. Se recomandă persoanelor care dorm pe burtă și cântăresc sub aproximativ 60 de kilograme o fermitate situată, orientativ, între 4 și 6 pe o scară de la 1 la 10. Pentru cei între aproximativ 60 și 100 kilograme, intervalul indicat este 5 – 7, iar persoanele de peste 100 kilograme pot avea nevoie de o saltea fermă, în zona 7 – 9. 

Aceste valori sunt orientative, deoarece o saltea foarte tare nu este automat cea mai sănătoasă pentru cine doarme pe burtă. Suprafața trebuie să ofere suficientă susținere încât pelvisul să nu coboare excesiv, dar să permită și o anumită adaptare la formele corpului. La fel de bine, greutatea, distribuția acesteia și preferințele personale influențează senzația de fermitate.

Materialul saltelei poate fi ales în mai multe variante. Saltelele cu arcuri oferă de regulă o suprafață reactivă și o susținere bună, în timp ce latexul combină adaptarea la corp cu o senzație elastică și limitează afundarea pronunțată. Saltelele hibride, construite dintr-un nucleu cu arcuri și straturi de confort din spumă sau latex, pot oferi un compromis între susținerea necesară zonei centrale și confortul suprafeței. 

Și saltelele din spumă pot fi potrivite, dar trebuie urmărit modul în care se comportă în zona abdomenului și a bazinului. O spumă foarte moale, în care corpul se scufundă profund, poate accentua problema pe care încerci să o eviți. Mai important decât denumirea materialului este ca structura saltelei să limiteze coborârea excesivă a părții centrale a corpului.