LIFE

Părinți și copii în carantină: povești de la 6 mame și câteva sfaturi de la un psiholog

    Pandemia de coronavirus ne-a schimbat tuturor viețile și obiceiurile. Mulți dintre noi lucrăm de acasă, iar asta e o provocare mai ales pentru cuplurile care petrec acum aproape tot timpul împreună. Dar cum este viața în izolare pentru părinți și copii când și biroul, dar și școala s-au mutat în living?

    Am întrebat șase mame ce înseamnă parenting în carantină și am adunat câteva sfaturi de la un psiholog, ca să ne păstrăm mintea cât mai limpede în această perioadă.

    Parenting în carantină: prieteni necuvântători și creativitate

    Noemi Meilman este co-ownerul The PR Station, blogger ocazional și face diverse proiecte de activism creativ și voluntariat pentru animalele fără stăpân. Are un băiat de aproape 10 ani, Avi, care este în clasa a patra. Pentru ei, izolarea acasă este un parteneriat creativ care funcționează de minune. Între 9:00 și 15:30, Avi face orele de la școală online și în pauze se joacă cu cei trei căței ai familiei. Noemi îl mai ajută la câte o temă. „Într-o zi a învățat despre Frida Kahlo și a trebuit să-și imagineze cum se simțea artista în timp ce picta în patul său, după toate traumele fizice prin care trecuse (poliomelita din copilărie și accidentul de autobuz din adolescență). I-am unit sprâncenele cu creion dermatograf, i-am pus pe umeri un șal din mătase primit de la mama și l-am așezat pe patul meu, cu perna Kahlo din dotare și cu cățelul Miami care a sărit în cadru. I-am făcut poze și l-am filmat în timp ce desena, așa cum a cerut profesoara”, povestește Noemi despre cum îmbină activitățile școlare cu creativitatea. Deși lui Avi îi lipsesc întâlnirile cu prietenii, vorbește și se vede des cu ei online. Joacă împreună cu Noemi Macao, Scrabble și se uită la filme și seriale.

    Ca să-și ocupe timpul în vremea carantinei, Noemi a făcut curățenie generală și acum rearanjează cărțile și albumele în bibliotecă. Face și pilates cu Avi după exercițiile Ionelei Iorga de la @via.pilates. Se gândește des la oamenii care i-au pierdut pe cei dragi, la cei care sunt în spitale și „la femeile agresate de bărbații lor violenți, poate chiar în momentul în care spun aceste lucruri”. Gândurile ei se îndreaptă și către mama ei și soțul acesteia, care sunt în Israel, dar o inspiră că sunt activi și puternici, și găsesc resursele necesare să facă poante și-n momentele de criză. Noemi încearcă să fie optimistă și speră ca totul să se termine cât mai repede și să se găsească un tratament pentru Covid-19 care să-i vindece pe toți.

    ”Uitați-vă la The Durrells, un serial ecranizat după trilogia lui Gerald Durrell, despre perioada în care familia Durrells a locuit pe insula Corfu (1935-1939). Dacă nu aveți deja, adoptați sau luați în foster un animal fără stăpân, am scris un articol despre asta, cu o listă de adăposturi și fostere unde puteți găsi un prieten minunat”, sfătuiește Noemi.

    Artă, joacă și comunicare emoțională

    Luminița Boboc este profesoară de artă la propriul studio, unde preda copiilor înainte de pandemie. Este mamă a doi copii, Sergiu (șase ani) și Rebecca (12 ani). Acum, atât ea, cât și soțul ei, Răzvan, lucrează de acasă și urmează să dea drumul online unor filmulețe distractive pentru copii și părinți. Fiica ei are zilnic teme și întâlniri cu profesorii pe Skype, iar cel mic păstrează legătura cu educatoarele prin mesaje pe Whatsapp, iar de două ori pe săptămână face activități organizate de ele pe Zoom, alături de toți colegii (pictează și gătesc împreună). „Recunosc că la început frica încerca să pună stăpânire pe noi, însă de când am renunțat să mai urmărim mesajele din media suntem mai liniștiți și împăcați că totul va fi bine”, povestește Lumința despre cum a reușit să depășească panica colectivă.

    Acum consideră chiar benefică perioada asta, fiindcă își doreau de ceva vreme să petreacă mai mult timp împreună toți patru. Iau micul dejun împreună, organizează lucrurile prin casă, aleg ce vor să doneze și ce vor să păstreze. Sunt niște jucători împătimiți, iar cu ocazia asta au scos arsenalul de jocuri pe care le folosesc zilnic, cum ar fi Pikto, Blabla, Monopoly și Dixit, ca să nu abuzeze de ecrane. Sunt o familie foarte creativă, cântă împreună la pianină și dansează.

    Ca să depășească cu brio provocările ca părinte din perioada asta, Luminița intră cam o dată pe săptămână pe webinariile Uraniei Cremene, pe care le consideră o gură de aer proaspăt. „Înțelegem unde trebuie să ne mai corectăm atitudinile și cum să facem diferit unele lucruri. Sunt informații valoroase care merită primite de orice părinte responsabil care vrea să-și crească copiii frumos și sănătos”, spune Luminița. Și copiii Luminiței își folosesc în perioada asta resursele ca să facă lucruri bune. De exemplu, Sergiu a venit cu o idee de un „panou în care să trecem cum ne simțim azi”. Din conflictele pe care le au în perioada asta învață zilnic și cresc împreună, lucruri pe care le consideră de asemenea benefice.

    Realism și fără superputerile mamelor de pe insta

    Nu bifez niciuna dintre superputerile mamelor de pe insta, nu fac yoga, nu îmi propun să-l învăț nimic extraordinar pe Luca, în afară de a-și păstra optimismul și a se bucura de lucrurile și oamenii pe care îi are la îndemână

    Alexandra are 33 de ani și este mama lui Luca, un băiat în vârstă de șase ani. Este copywriter și lucrează de acasă încă dinainte ca izolarea la domiciliu să fie impusă prin ordonațe militare. Asta pentru că în complexul în care avea jobul a fost identificat un bolnav de Covid-19. Și-a amenajat un birou în camera de depozitare, dar a rezistat acolo doar câteva zile. Acum lucrează de pe canapea, cu laptopul în brațe. Primele zile de stat acasă au fost pline de bucurie, mai ales că Luca nu e foarte mare fan grădiniță. Educatoarele lui organizează conferințe video prin aplicația Zoom și le trimit celor mici fișe de rezolvat și proiecte. „Noi chiulim”, spune Alexandra amuzată de situație. Nu și-au făcut vreun program, Luca are liber la distracție, iar Alexandra i-a refăcut stocul de ustensile pentru scris și i-a pus la dispoziție pereții camerei, ca să-și dea curs creativității. Seara, înainte de culcare, ascultă amândoi poveștile pe care Alexandra obișnuia să le asculte în copilărie, la pick-up. Sunt foarte recunoscători pentru grădina lor micuță, unde mai stau la soare.

    Dar perioada asta este plină de provocări și pentru ei. Alexandra încearcă să aibă așteptări proporționale cu situația în care se află și să nu se judece prea tare când nu-i ies lucrurile așa cum își dorește. „Când simt că sunt pe cale să mă transform în gremlin și să mușc din cineva apropiat, iau o pauză scurtă și pun niște Alt-J în căști ca să mă calmez. Nu bifez niciuna dintre superputerile mamelor de pe Instagram, nu fac yoga, nu îmi propun să-l învăț nimic extraordinar pe Luca, în afară de a-și păstra optimismul și a se bucura de lucrurile și oamenii pe care îi are la îndemână”, spune ea.

    Cea mai mare nemulțumire a lui Luca e că nu reușește mereu să se sincronizeze online cu cel mai bun prieten al lui, Ștef. În plus, îi este foarte dor de bunica lui, care e tovarăsul lui preferat de joacă. „Vorbesc des la telefon și au niște dialoguri delicioase. Într-una dintre conversații, Luca i-a spus: să nu cumva să te îmbolnăvești, că trebuie să-mi cumperi toată colecția de insecte (o serie de reviste bilunare)”, povestește Alexandra.

    Ea le recomandă celorlalte mame și nu numai să respire și să ia fiecare zi pe rând, pentru că adaptarea la realitatea asta nouă cere timp. ”Neapărat fiți blânzi cu cei din jur și cu voi înșivă”, încheie ea.

    Împreună, dar și timp pentru mami

    Ani Dima este educatoare și mama lui Lucas, care are aproape 5 ani. De când cu pandemia, Ani lucrează de acasă câte două ore online cu copiii, și pregătește filmulețe cu activități de arts&crafts și povești pentru cei mici. Lucas nu participă la orele online de la grădiniță fiindcă ele coincid cu ședințele live ale lui Ani și nu au decât un singur laptop. Dar participă la ședințele mamei, îi cunoaște deja pe copii și chiar o ajută cu predarea. Lucas desenează și pictează foarte mult, iar Ani i-a făcut  un perete unde să-și expună operele. Ani se consideră o mamă norocoasă, spune că cel mic este destul de echilibrat și responsabil, ba chiar își face și singur tartine cu gem când îi este foame.

    „Psihic e mult mai greu, iar faptul că nu știm cât durează, că nu poți să pui degetul și să zici atunci se termină înrăutățesc lucrurile. Dacă mai adaugi și faptul că stai toata ziua în casă și nu poți decât să treci în extrema overthinking-ului, o să iasă niște zile urâte și trăiri nu foarte ușor de gestionat”, spune Ani.

    Ea încearcă să doarmă zilnic la prânz cu Lucas, ca să nu devină irascibilă seara și să-și găsească niște timp și pentru ea. Cu Lucas se joacă diverse jocuri de societate la care mănâncă bătaie aproape de fiecare dată. Când el își vede de joculețele lui, ea brodează, citește și-și mai oferă câte un masaj la tălpi. Perioada de autoizolare a transformat-o într-o adevărată meșteră. A făcut multe schimbări în casă, a refăcut total locul de luat masa, care îi este și birou, a zugrăvit și a reamenajat.

    ”E o perioadă grea și trebuie să fim realiști în ce ne propunem. E ok și doar să supraviețuiești azi și să nu reușești tot ce ți-ai propus ,și să ai zile când nu-ți vine nici să te ridici din pat”, încheie Ani.

    Planificare și mantre

    Adriana Anghel se întorsese de doar o săptămână la birou, din concediul maternal, când a aflat că va trebui să lucreze de acasă. Are 32 de ani, este analist servicii clienți și mama Mariei, în vârstă de doi ani. Îi este greu, fiindcă soțul ei nevoit să meargă la birou, iar în o mare parte din zi este singură cu Maria. Are o mantră la care apelează când se simte copleșită: „Au fost perioade mai negre în istorie și oamenii au supraviețuit, o să trecem și peste asta. Mă ajută să nu-mi pierd optimismul și să izgonesc anxietatea care mai trece în vizită”, spune ea.

    Cea mică nu era înscrisă în niciun program educațional, așa că Adriana a introdus noi activități creative în program care să înlocuiască ieșitul afară. A cumpărat mai multe materiale pentru pictură, modelaj și lipit. Maria e la vârsta la care nu are prieteni stabili de joacă, dar duce lipsa fizică a bunicilor, cu care se vede în apeluri video și vorbește des la telefon.

    ”Aveți încredere în copii, ei au un grad mai mare de adaptabilitate. Implicați-vă activ în jocul lor și lasați-i și pe ei să facă parte din activitățile voastre zilnice. Cred că și păstratul sau dezvoltarea unei rutine ajută psihicul să stea într-o zonă de confort. Încercați să vă ancorați în orice activitate care vă place tuturor: încercați rețete noi, pregătiți prăjitura preferată, citiți cărți noi sau recitiți-le pe cele care v-au plăcut și uitați-vă la toate filmele pentru care înainte nu aveați timp.

    Anxietate și iubire în sânul familiei

    Cristina este în concediu de creștere copil. În urmă cu câteva luni a născut un băiat pe nume Călin Adrian, fratele Ilincăi, în vârstă de trei ani și jumătate. Ilinca era la grădiniță înainte de pandemie, dar momentan nu are activități cu educatoarele, chiar dacă acestea au anunțat că vor contacta copiii și părinții pentru cursuri, dar până acum nu s-a întâmplat nimic. Sunt patru oameni într-un apartament de două camere, iar asta îi face să se simtă un pic claustrofobi. Ies din casă o dată la câteva zile la magazin, dar cu multă frică. „Orice ieșire este o potențială virusare. Cumpărăturile pot fi contaminate, când scoți mânușile de pe mâini cum dezinfectezi cumpărăturile? Le speli, le dai cu spirt, oare am scăpat de data asta? Când mă doare capul și-mi curge nasul mă întreb dacă n-am luat virusul și cui las copiii în caz de internare”, se întreabă Cristina, care se confruntă cu anxietatea în ultima perioadă.

    Fiica ei, Ilinca, este mai agitată, îi lipsesc prietenii și alergatul pe afară, dar desenele animate, dansul și pictura compensează. Face haos prin casă, dar Cristina și Alex, tatăl, încearcă să o educe să-și strângă singură jucăriile. Cristina se bucură că soțul este în șomaj tehnic și stă și el acasă cu ei, ca să nu se expună pericolului de afară. Fiindcă petrec atât de mult timp împreună se ceartă din nimicuri, cum ar fi că n-a spălat Alex chiuveta sau nu și-a strâns șosetele, dar se simte foarte norocoasă își petrece carantina în sânul familiei. A ajutat-o să se mențină pe linia de plutire mutatul mobilei prin casă și organizarea lucrurilor în dulap.

    Viața în izolare e un tumult de gânduri, angoase, speranțe, fericiri, frustrări. Totul e în valuri, când e de bine, când de rău și cu nesiguranțe. Dar avem și revelații, și reveniri. Totul va fi biiiiineeee!”, spune Cristina cu optimism.

    6 sfaturi de la psihoterapeuta Mihaela Bălan

    1. Nu ascunde sentimentele tale copiilor, dar nu le transmite stările de panică și nesiguranțele. ”Nu cred că este posibil și nici sănătos să încerci să ascunzi emoțiile tale. De cele mai multe ori, cei mici sunt receptivi la stările părinților, chiar dacă nu înțeleg foarte bine motivul. Este indicat mai degrabă să încerci să le explici pe înțelesul lor ce îți provoacă aceste trăiri și să normalizezi emoțiile pe care le simți prin exemplu personal. Vezi ce anume îți provoacă sentimentele de panică sau nesiguranță și ia măsurile necesare ca să lucrezi cu ele și să nu le lași să te copleșească”, recomandă Mihaela.

    2. Găsește un echilibru între nevoile tale și ale copiilor. Ia-ți timpul necesar să analizezi situația în care te afli și emoțiile prin care treci. „Apelează la ajutorul celor din jur ca să stea cu copiii, la partener, dacă ai posibilitatea asta, ca să ai timp pentru tine. Sau încearcă să îți creezi momente în care să te poți deconecta de la ce te apasă. Ca părinte, de multe ori, să-ți dedici timp ție și nu copiilor poate părea un act egoist. Dar ca să nu lași grijile și anxietățile tale să umbrească timpul de calitate pe care îl petreci cu cei mici, uneori și câteva minute de egoism pot produce schimbări pozitive în relația voastră și-n stările lor emoționale”, spune psihoterapeuta.

    Nu suntem supereroi programați să știm cum să reacționăm în fiecare situație

    3. Nu-ți seta așteptări inumane. Este o perioadă de incertitudine, de schimbări și adaptări. Și nu știm ce ne așteaptă la nivel social, economic, politic etc. „Cred că ar trebui în această perioadă, în loc să-ți creezi niște așteptări, mai degrabă să-ți accepți limitele. Să înveți să spui <<nu știu>> nu este un un eșec, ci uman. Nu suntem supereroi programați să știm cum să reacționăm în fiecare situație. Suntem copii, femei, bărbați, soți, soții, mame și tați, dar la finalul zilei toți suntem oameni, cu limitele și punctele noastre forte. Fiecare se adaptează și face față la situație în felul său unic și personal, cu suișuri și coborâșuri”, completează Mihaela Bălan.

    Ea îți mai recomandă să încerci să combați rațional gândurile catastrofice. Una dintre principalele temeri ca părinte este ce faci în cazul în care te îmbolnăvești tu sau copilul tău. Cea mai bună cale ca să previi aceste gânduri este să fii bine pregătită. ”Asta înseamnă să fii informată din surse sigure despre ce presupune acest virus și ce măsuri poți lua ca tu și familia ta să fiți cât se poate de protejați. Gândește un plan pentru situația în care unul dintre voi ajunge să fie izolat, carantinat sau spitalizat. Este o perioadă în care este important să înțelegi că nu ești singură și că ai în jurul tău familia, prietenii, o comunitate și chiar o societate la care poți apela în caz de ajutor”, explică psihoterapeuta.

    4. Comunică cu copilul frustrat și furios. ”Copiii sunt rezilienți, se adaptează mai rapid la situații decât o faci tu ca adult. Au nevoie să le explici cu răbdare și repetitiv de ce nu mai pot ieși afară, ce este virusul, cum se poate lua și de ce este important să stea în casă. Contează nu doar informația în sine, ci și modul cum le-o transmiți”, mai adaugă ea.

    5. Folosește-ți creativitatea pentru noi activități acasă. ”Nu trebuie să vezi izolarea în casă ca pe o limitare a experiențelor copiilor. Am văzut în această perioadă cărți folosite pentru un traseu de șotron, uși de dulap pe post de tobogan, corturi ridicate în casă, alimente precum orezul, făina sau pastele pentru activități motrice și senzoriale. Poate că până acum nu-ți doreai ca cel mic să se plimbe cu rolele prin casă sau să bată mingea, ca să nu deranjeze vecinii. În această perioadă poți încerca să-i oferi libertatea să aibă un spațiu și un timp în care să-l încurajezi și să-l ajuți să-și continue dezvoltarea și explorarea în siguranța de acasă”, este sfatul Mihaelei.

    Nu uita de timpul pentru tine

    6. Ai grijă de sănătatea ta psihică și fizică. ”Regulile, rolurile și ritualurile sunt factori cheie pentru păstrarea sănătății fizice și psihice în contextul izolării în casă. Implică copiii în crearea unor reguli care să vă asigure fiecăruia nevoile, pe care le puteți negocia și expune într-un loc vizibil. Pentru cei mai mici, poți să desenezi aceste lucruri împreună cu ei. Încearcă să păstrezi ritualurile pe care le aveați împreună și separat, cum ar fi cititul unei cărți seara, cafeaua de dimineață etc. Creați-vă ritualuri noi care să vă ajute să vă relaxați și să găsiți împreună un ritm și stabilitate. Discutați despre rolurile și responsabilitățile fiecăruia în casă. Implică-i pe cei mici în activitățile cotidiene precum spălatul vaselor, curățenia sau gătitul, și reconectați-vă cu plăcerea de a face lucruri împreună. Nu uita de timpul pentru tine, fie că alegi să citești o carte, să faci o baie relaxantă, să te joci sau să savurezi un pahar în liniștea și soarele de pe balcon”, punctează Mihaela Bălan.

    Subscribe
    Notify of
    guest
    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    ULTIMELE ARTICOLE
    icon

    Părinți și copii în carantină: povești de la 6 mame și câteva sfaturi de...