De la specialiști

Izolație mansardă: pașii corecți, materiale recomandate și sfaturi de la inginerul Marius Șoflete

Când vorbim de izolație pentru mansardă, vorbim de confort sporit, un aer mai curat pe care îl respiri în casă și bani mai puțini plătiți pe energia consumată. Poți să te alegi și cu un dormitor nou la mansardă sau cu un dressing, în funcție de preferințe. Am aflat care sunt pașii de la Marius Șoflete, inginer constructor și proiectant specializat de case pasive și cofondatorul biroului de proiectare Inginerie Creativă. Iar dacă ai nevoie de informații mai tehnice, Marius are un blog și un canal de YouTube de unde poți să afli mai multe.

Izolația mansardei e un procedeu nou pentru România, fiind pusă în aplicare în ultimii 20 de ani. Mansarda, potrivit lui Marius Șoflete, este spațiul din acoperiș folosit pentru a locui, ceea ce înseamna că e un spațiu încălzit unde transferul termic e mult mai accentuat prin acoperiș. Tocmai din acest motiv, ca să nu ai parte de pierderi termice, se recomandă izolația mansardei.

Termoizolația consistentă, primul pas în izolația mansardei

Primul lucru pe care trebuie să îl faci când îți izolezi mansarda este să să ai o termoziolație consistentă. Marius Șoflete recomandă să folosești un strat de termoizolație de minim 25 de centimetri, iar dacă ai casa la munte ar fi recomandat să ajungi să ai 40 de centimetri de termoizolație la mansardă, indiferent de materialul folosit pentru că marea lor majoritate au cam același coeficient de transfer termic.

„Această termoizolație trebuie pusă în două straturi. Adică să fie pusă și între grinzile de lemn care formează acoperișul, popular numite căpriori, dar să mai fie pus un strat fie spre o față, adică spre interior, unde e cel mai ușor de pus, fie spre exterior pe fața de sub tablă sau țiglă. În așa fel încât să ai și grinzile îmbrăcate într-un alt strat de termoizolație care să fie măcar o treime din grosimea totală”, punctează Marius.

Termoizolația trebuie să lucreze și pe timp de vară, dar și pe timp de iarnă. De aceea e important să ai o grosime consistentă și, pe cât posibil, să folosești materiale de origine naturală, organică, adică fibră de lemn, celuloză sau lână, materiale care se comportă foarte bine în ambele anotimpuri. Totodată, trebuie să faci acest pas ca să eviți fenomenul de defazaj termic, adică să eviți ca toată căldura din acoperiș să se ducă direct în termoizolație și apoi să fie vărsată în casă.

Izolație mansardă: de ce să nu folosești polistiren

Se folosesc diverse materiale pentru a izola mansarda, printre care polistirenul, poate cel ieftin și cel mai comun material folosit de români, vata bazaltică (minerală), spuma poliuretanică sau celuloza. Alegerea unuia sau altuia depinde buget, de geometria mansardei, dar și de zona geografică unde se află casa.

Dar nu toate sunt la fel de eficiente. De exemplu, Marius nu recomandă polistirenul și spuma poliuretanică, din cauza faptului că aceste două materiale sunt combustibile și pot să ardă foarte repede. Dacă totuși alegi să le folosești trebuie să investeși în a ignifuga acoperișul.

„La mansardă cea mai bună termoizolație trebuie să fie flexibilă, nu rigidă. Nu poți să pui între două grinzi de lemn, care în timp se mai deformează, o placă fixă. Pentru acoperișuri, recomandarea mea numărul unu este fibra de lemn pentru că lucrează forte bine pe timp de iarnă, dar mai ales pe timp de vară. Este cel mai scump material, însă nu te ajunge cu mult mai scump decât celelalte. A doua recomandare ar fi celuloza suflată pentru că intră foarte bine în găuri și este destul de ieftină. Iar a treia recomandare este vata minerală flexibilă”, explică inginerul.

Izolație mansardă: ce presupune etanșeitatea la aer 

Apoi e important să ții cont când izolezi mansarda de realizarea etanșeității la aer, adică să eviți ca aerul umed din casă să intre în termoizolație și să nu pierzi căldură. Pentru asta se folosesc niște membrane de vapori care se pun pe partea de jos a termoizolației, care nu lasă umiditatea să iasă, și pe cea de deasupra care trebuie să lase umiditatea să iasă, care lucrează fix invers. „Este echivalentul tehnologiei Gore-TEX de la haine. Membrana asta trebuie să fie lipită pe tot conturul mansardei, trebuie să fie ca o coajă, ca o pieliță interioară. Aici se mai fac greșeli. Oamenii pun membrana asta și o înțeapă cu tot felul de găuri pentru instalații și prize. Devine inutilă dacă se face asta”, explică Marius.

Tot el arată de ce e importantă această etapă pentru durata de viață a mansardei. „Când construiești o casă o construiești în anumite condiții, într-un anumit anotimp, termoizolația o să aibă o anumită cantitate de apă în ea. În doi-trei ani va trebui să iasă și să aibă pe unde. Ăsta e rolul membranelor. Dacă nu lași umiditatea să iasă se întâmplă fix ce se întâmplă când pui o pâine în pungă de plastic în frigider. Se formează condens din apa care e în pâine, condensul rămâne pe pungă, apa se întoarce înapoi în pâine și o strică”, zice el.

Ventilația e foarte importantă când izolezi mansarda

După ce ai pus aceste bariere, e momentul să asiguri mansardei trei tipuri de ventilație. Primul tip de ventilație e destinat spațiului dintre acoperiș și stratul superior al termoizolației. „Dacă bate soarele foarte tare pe acoperiș căldura să nu se transmită direct în material, ci să încălzează o pernă de aer. Asta se numește ventilația acoperișului”, spune Marius Șoflete.

Apoi, pe interior, sub bariera de vapori, mai există un spațiu tehnic, care poate să fie ventilat sau neventilat. „Ca să nu înțepi membrana care formează acea coajă la interior, se lasă un spațiu pentru aer, cu profile, pe unde poți să pui cablurile și instalațiile”, zice tot el.

Cost estimativ pentru izolația mansardei

Trebuie să știi că există mai multe etape prin care se face izolația corectă a mansardei, iar acestea sunt: realizarea unei termoizolații, realizarea etanșeității la aer și includerea mai multor tipuri de ventilații. Da, sună complicat, dar totul o logică prin care se asigură comfortul și durata în timp a mansardei.

Tot procesul vine cu un cost, în funcție și de formele geometrice ale casei. „La nivel de termoizolație te costă între 1 și 1,5 euro per centimetru grosime de termoizolație per metru pătrat. Iar realizarea etanșeității corecte, a barierei de vapori, costă, pentru case sub 200 de metri pătrați, între 1.000 și 2.000 de euro”, povestește Marius.

Cât de costă sistemul de ventilație al mansardei

Ultima este ventilația în sine, a mansardei, cu ajutorul căreia trebuie să aduci aer proaspăt în mod permanent și să dai afară aerul pe care l-ai respirat. „Ventilația asta se poate face cu ajutorul ferestrelor sau cu sisteme de ventilație care pot să fie cu direcție, cu extracție sau cu recuperare de căldură. Sistemul cu recuperare de căldură, de exemplu, îți da aerul afară din casă, bagă aer proaspăt în casă și recuperează căldura fără să amestece aerele”, lămurește inginerul.

Un astfel de sistem de ventilație a mansardei poate să coste în jur de 5.000 de euro. Deși prețul pare mare, trebuie raportat totul la consum și la cost. „Un astfel de sistem îți economisește energie echivalentul a 500-700 de euro pe an. Iar confortul crește de trei sau cinci ori pentru că ajungi să respiri un aer proaspăt și sănătos în casă și, în plus, ai scos și umiditatea”, arată Marius.

Dacă ai deja o mansardă cu izolație și vrei să o refaci, Marius Șoflete spune că există două moduri prin care poți să acționezi. Fie de sus, când schimbi acoperișul și nu trebuie să faci neapărat finisajele, poți să rămâi cu compartimentele cu termoizolație nedesfăcute, fie din interiorul mansardei, să dai jos plăcile de rigips-carton existente și să vezi și cum s-a stricat termoizolația. În acest al doilea caz, Marius recomandă să refaci bariera de vapori, să o pui din nou, în mod corect, să fie etanșă și lipită.

Ăștia ar fi toți pașii pe care ar trebui să îi urmezi când vine vorba de o izolație eficientă pentru mansardă. Izolația mansardei reduce pierderea căldurii prin acoperiș, face ca aerul pe care îl respiri să fie mai bun, reduce costurile de plată pentru energie și îți aduce confort și încă un spațiu de locuit.

Subscribe
Notify of
guest
2 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Ioana Ilie
Ioana Ilie
2 months ago

Salut! Excelent articolul. Un punct de vedere suplimentar ar fi ca la realizarea plafoanelor false din gips-carton, acestea să nu fie în contact cu membrana interioară. Este o greșeală comună care afectează plafonul din cauză că țin umiditatea la nivelul plăcii de gips.

Cezara Palade
Admin
2 months ago
Reply to  Ioana Ilie

Bună, Ioana, mulțumim mult pentru aces sfat super util!

ULTIMELE ARTICOLE