Felul în care aruncăm gunoiul nu mai este doar o problemă care ține de curățenia din casă. În prezent, gestionarea corectă a deșeurilor face parte dintr-un sistem mult mai amplu prin care autoritățile încearcă să reducă poluarea și să limiteze cantitatea uriașă de gunoi care ajunge la depozitele de deșeuri. Motive suficiente pentru care trebuie să știi ce nu se aruncă la gunoi și de ce. Toate detaliile, în articol.
De ce este important să selectezi tipurile de gunoi
Pentru foarte mult timp, ideea de „gunoi” a fost înțeleasă foarte simplu: tot ceea ce nu mai folosești, automat se aruncă. În realitate însă, legislația definește deșeul mult mai clar de atât. Potrivit OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, deșeul reprezintă orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă, intenționează să îl arunce sau este obligat să îl arunce. Definiția pare tehnică, dar ea stă la baza întregului sistem de colectare și reciclare implementat în prezent în România.
Problema în ceea ce privește aruncarea și selectarea gunoiului este că nu toate deșeurile se comportă la fel odată ce ajung la groapa de gunoi. Unele materiale pot fi reciclate aproape integral, cum sunt sticla, hârtia sau anumite tipuri de plastic. Alte deșeuri sunt biodegradabile și pot fi transformate în compost sau biogaz. În schimb, anumite categorii conțin substanțe toxice și pot deveni extrem de periculoase dacă sunt amestecate cu gunoiul menajer obișnuit.
Tocmai din acest motiv se pune un accent atât de mare pe colectarea selectivă. Ideea principală este ca fiecare categorie de deșeuri să fie păstrată separat pentru a putea fi tratată corespunzător. Dacă toate deșeurile ajung în aceeași pubelă, multe materiale reciclabile devin inutile.
De exemplu, hârtia murdară de resturi alimentare sau contaminată cu lichide nu mai poate fi reciclată eficient. În același timp, o simplă baterie aruncată în gunoiul menajer poate elibera în timp metale grele și substanțe toxice în sol și în apă. În plus, costurile pentru gestionarea deșeurilor cresc atunci când materialele reciclabile sunt contaminate și nu mai pot fi recuperate.
În practică, colectarea selectivă înseamnă mai mult decât existența unor containere colorate în fața spațiului de locuit. Înseamnă reducerea cantității de deșeuri care ajunge la groapa de gunoi, recuperarea materiilor prime și reducerea poluării.
Procesul are și o componentă economică importantă: reciclarea anumitor materiale consumă mai puține resurse decât producerea lor de la zero. Spre exemplu, reciclarea aluminiului necesită semnificativ mai puțină energie decât extragerea și procesarea materiei prime.
Ce categorii de deșeuri care nu se aruncă la gunoi
Există numeroase categorii de deșeuri care nu ar trebui aruncate pur și simplu în pubela obișnuită. Unele sunt reciclabile și pot fi refolosite industrial, iar altele sunt considerate periculoase și necesită colectare specială pentru a evita poluarea sau accidentele. Iată care sunt acestea:
1. Baterii și acumulatori
Bateriile sunt printre cele mai problematice deșeuri care ajung în gunoiul menajer. Chiar dacă par mici și inofensive, acestea conțin substanțe precum plumb, cadmiu, nichel sau mercur. În timp, aceste materiale pot ajunge în sol și în apa subterană. În plus, bateriile moderne cu litiu pot provoca incendii atunci când sunt compactate în mașinile de gunoi sau în stațiile de sortare.
Din acest motiv, bateriile trebuie colectate separat și predate în puncte speciale din magazine sau supermarketuri.
2. Echipamente electrice și electronice
Televizoarele, telefoanele, laptopurile, electrocasnicele sau cablurile electrice nu trebuie lăsate lângă tomberon și nici aruncate în pubela menajeră. Aceste produse conțin componente electronice, plastic, metale și uneori substanțe periculoase.
În același timp, multe dintre materialele din interior pot fi recuperate și reutilizate. Din electronice se extrag inclusiv metale valoroase, motiv pentru care există sisteme speciale pentru colectarea deșeurilor electrice și electronice.
3. Medicamente expirate
Foarte multe persoane aruncă medicamentele expirate direct în coșul de gunoi sau în toaletă, însă acest obicei poate polua grav mediul. Substanțele farmaceutice pot ajunge în apă și pot afecta ecosistemele acvatice.
În plus, există și riscuri pentru sănătatea publică atunci când medicamentele sunt eliminate necorespunzător. Din acest motiv, ele trebuie predate în puncte speciale de colectare sau în farmacii care acceptă astfel de deșeuri.
4. Ulei alimentar uzat
Uleiul folosit la gătit este unul dintre cele mai frecvente deșeuri eliminate greșit. Mulți îl aruncă în chiuvetă, fără să știe că poate bloca sistemele de canalizare și poate polua cantități foarte mari de apă.
Se recomandă colectarea lui în recipiente separate și predarea în puncte speciale sau în magazine care au sisteme de colectare.
5. Becuri și tuburi fluorescente
Aceste produse conțin substanțe periculoase, inclusiv mercur. Dacă sunt sparte și aruncate la gunoiul obișnuit pot deveni o sursă de contaminare pentru mediu și pentru persoanele care intră în contact cu ele.
6. Deșeuri din construcții
Resturile de beton, cărămizile, gresia spartă sau molozul provenit din renovări nu trebuie abandonate lângă platformele de gunoi. Aceste deșeuri au un regim special și trebuie predate firmelor autorizate sau centrelor speciale de colectare.
În multe orașe, lăsarea molozului lângă tomberoane este una dintre cele mai frecvente cauze pentru aplicarea amenzilor de către autorități.
7. Textile și haine
Hainele vechi și textilele uzate reprezintă o problemă de reciclare tot mai mare la nivel european. Industria textilă produce cantități uriașe de deșeuri, iar multe materiale se degradează greu. Din acest motiv, colectarea separată a textilelor devine obligatorie, iar în multe localități apar containere speciale pentru haine și încălțăminte.
8. Recipiente cu substanțe chimice
Vopselele, pesticidele, diluanții sau solvenții pot fi inflamabili și toxici. Dacă sunt aruncați la gunoiul menajer, pot provoca incendii sau pot duce la contaminarea severă a mediului. Aceste produse trebuie eliminate prin sisteme speciale de colectare pentru deșeuri periculoase.
Unde se aruncă fiecare tip de deșeu
În teorie, colectarea selectivă pare simplă: fiecare deșeu ajunge în containerul potrivit, marcat cu însemnele deșeurilor. În practică însă, foarte multe persoane încă nu știu exact unde trebuie aruncate anumite materiale și ce greșeli pot compromite procesul de reciclare.
Containerele pentru hârtie și carton sunt destinate ambalajelor curate, cutiilor de carton, revistelor sau ziarelor. Hârtia murdară de grăsime sau resturi alimentare nu ar trebui introdusă aici pentru că poate contamina întregul lot destinat reciclării.
Pubela pentru plastic și metal este destinată PET-urilor, foliilor, dozelor de aluminiu și altor ambalaje similare. Se recomandă ca recipientele să fie golite înainte de aruncare, tocmai pentru a evita contaminarea cu resturi alimentare.
Sticla trebuie colectată separat, în containere dedicate. În acestea se aruncă sticle și borcane, însă nu și geamuri, oglinzi, ceramică sau becuri, pentru că au compoziții diferite și necesită alte procese de tratare.
În unele localități există și containere pentru biodeșeuri. Aici pot ajunge resturile alimentare, cojile de fructe și legume sau resturile vegetale care pot fi transformate ulterior în compost sau biogaz.
Deșeurile electrice și electronice trebuie duse în centre speciale de colectare sau predate magazinelor care primesc aparatură veche. În cazul bateriilor, cele mai multe supermarketuri și magazine mari au cutii speciale pentru colectare.
Medicamentele expirate trebuie predate în farmacii sau în puncte autorizate, iar uleiul alimentar uzat se colectează separat în recipiente închise și se predă în centre speciale ori în magazine participante.
Pentru obiectele voluminoase, precum mobilierul sau saltelele, multe primării organizează periodic campanii speciale de colectare. În același timp, sistemul garanție – returnare pentru ambalaje permite returnarea PET-urilor, sticlelor și dozelor marcate cu simbolul SGR în automatele instalate în magazine.
Ce riști dacă încalci aceste reguli
Colectarea selectivă a depășit statutul de recomandare privind protecția mediului, devenind o obligație prevăzută expres de legislația românească. OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 17/2023, stabilește că deșeurile trebuie colectate separat, iar autoritățile locale sunt obligate să organizeze sisteme pentru reciclare.
Legea prevede că persoanele fizice trebuie să depună separat deșeurile pe categorii și să respecte sistemul de colectare implementat în localitate. În practică, asta înseamnă că amestecarea tuturor deșeurilor într-un singur container poate reprezenta o încălcare a obligațiilor prevăzute de lege.
Autoritățile locale pot aplica amenzi pentru mai multe situații: abandonarea deșeurilor pe domeniul public, depozitarea ilegală a molozului, incendierea deșeurilor, aruncarea deșeurilor periculoase la gunoiul menajer sau nerespectarea regulilor de colectare separată.
În anumite cazuri, consecințele pot merge mai departe de sancțiunile contravenționale. Gestionarea ilegală a deșeurilor periculoase sau incendierea lor poate atrage inclusiv răspundere penală, mai ales atunci când sunt puse în pericol sănătatea oamenilor sau mediul.
Dincolo de amenzi, efectele negative apar la scară mult mai mare. Atunci când reciclarea nu este făcută corect, crește cantitatea de gunoi depozitată, apar emisii suplimentare de gaze cu efect de seră, iar materialele reciclabile sunt pierdute definitiv. Nu în ultimul rând, poluarea produsă de deșeurile eliminate greșit afectează direct calitatea apei, a aerului și a solului.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
