Ce faci cu deșeurile care rămân după ce îți renovezi casa, ca să nu riști amenzi

Praf, resturi de ceramică, moloz – sunt lucruri pe care cei mai mulți dintre noi nici nu le luăm în calcul când planificăm bugetul pentru o renovare. Majoritatea banilor se duc la manoperă, finisaje, mobilier și decorațiuni, dar ar trebui să adaugi pe listă încă o cheltuială: evacuarea deșeurilor care rămân la final.

Există reguli stricte de evacuare pentru deșeuri rezultate din construcții și renovări, nu le poți arunca la ghenă împreună cu resturile menajere. Iar dacă nu le respecți, nu numai că ai un impact negativ asupra mediului înconjurător, ci riști și să primești o amendă care e posibil să coste mai mult decât debarasarea legală a molozului. Uite cum ar trebui să scapi de ele într-un mod eco-friendly și corect din punct de vedere legal.

Ce trebuie să faci dacă ai rămas cu deșeuri din construcții sau renovări

Ca să nu riști o amendă usturătoare, e indicat să procedezi conform legii. De exemplu, potrivit Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 120/2010 privind Normele de salubrizare și igienizare ale Municipiului București, „Persoanele fizice/juridice care execută lucrări de construcții, modernizări, renovări, demolări, intervenții edilitare de orice natură din care rezultă deșeuri au obligația să încheie contract de evacuare a acestora cu o societate de salubrizare agreată de Primarul General și să nu abandoneze sau să depoziteze deșeuri provenite din construcții și/sau demolări pe domeniul public sau privat”.

Fiecare oraș are propriile reguli privind valoarea amenzilor, dar în general este interzis să abandonezi și depozitezi deșeuri din construcții și demolări pe domeniul public sau privat al autorității administrației publice locale.

Dacă locuiești în București și te gândești cumva să alegi calea cea mai ieftină (și dăunătoare pentru mediu) și să le abandonezi la ghenă, riști o amendă de la 1000 lei la 3000 lei, dacă ești persoană fizică, ori de la 3000 lei la 5000 lei dacă ești persoană juridică. În municipiul Sibiu, de exemplu, amenda este cuprinsă între 300 și 500 lei pentru persoane fizice, ori între 1000 și 2500 lei pentru persoane juridice. Iar dacă ai un apartament cu două-trei camere, s-ar putea să-ți dai seama că ar fi mai ieftin să lucrezi cu o firmă care evacuează deșeuri din construcții.

Cât poate costa să scapi de moloz

În general, pentru renovarea unui apartament cu două sau trei camere, la final se strânge cam un container de moloz, spune arhitecta de interior Alexandra Năstase de la Anterior. „Un container și jumătate dacă se mai sparg și pereți, nu doar finisaje”, completează. Pentru proiectele sale, Alexandra lucrează cu o firmă de construcții care asigură și ridicarea molozului, iar cu tot cu manipulare, un container ajunge să o coste cam 350 – 400 euro din suma finală. Iar dacă vrei minimul de bătăi de cap, poți opta și tu pentru această variantă și să te asiguri că firma de construcții pe care o alegi pentru amenajare are inclus acest serviciu.

Dacă nu ai găsit o firmă potrivită care să asigure și transportul molozului după lucrare, ori dacă ai renovat deja și te-ai trezit cu sacii cu deșeuri în casă, poți apela la o companie care se ocupă cu ridicarea lor. Prețurile variază de la o firmă la alta. De exemplu, la Ecoprest, în București, poți plăti 600 lei pentru un container de cinci metri cubi de moloz. Poți opta pentru o firmă care transportă saci, cum este transportmolozieftin.ro, caz în care poți ajunge să plătești 10 lei pentru fiecare sac de maximum 40 de kilograme – dintr-o renovare integrală a apartamentului ar putea rezulta aproximativ 100 saci.

Fiecare oraș are alte oferte, în funcție de firmele de salubritate care activează în zonă și care asigură servicii de debarasare pentru deșeuri din construcții. De exemplu, la Comprest, în Brașov, tariful de colectare pentru un sac de 30 kilograme de moloz ajunge la 15,80 lei. Pentru un sac de un metru cub, va costa 292,50 lei, iar pentru un container de 7 sau 9 metri cubi poți plăti 240 lei.

În Cluj, pe de altă parte, Primăria Cluj-Napoca a pus la dispoziție două puncte de colectare a deșeurilor din renovări pe strada Bucium din cartierul Mănăștur și pe strada Fabricii din cartierul Mărăști – așa că ai putea ajunge să plătești numai transportul, dacă nu ai mașină personală.

În alte orașe, poți solicita preluarea deșeurilor chiar firmei de salubrizare care a încheiat contract cu primăria de municipiu. De exemplu, în Sibiu și Bacău SOMA poate ridica molozul rezultat din renovări la cerere, contra cost.

Manual tehnic de buzunar despre deșeuri din construcții si demolări: ce sunt, câte tipuri există și când pot fi reintroduse în circuitul de folosire

Deșeuri din construcții și demolări este un termen care definește resturile rezultate în urma activităților de construire, renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a construcţiilor civile, a construcţiilor industriale, a structurilor edilitare (n.r. ce servesc comunităților), a infrastructurii de transport şi de excavare a pământului din amplasamente.

Acestea conțin de obicei resturi de materiale de construcţii, produși chimici şi alte materiale auxiliare, iar 80% din cantitatea de moloz generată în România rezultă din construcţii civile (clădiri), iar restul din construcţii ce servesc comunităților, de drumuri şi poduri. Anumite materiale din suma de deșeuri generate pot fi reutilizate, în timp ce altele trebuie să fie supuse unui tratament special.

Aceste deșeuri specifice sunt privite drept o sursă de reciclare și refolosire în industria construcțiilor în UE.

Din punct de vedere ecologic reutilizarea materialelor economisește resurse naturale și funcționează în sluja protejării mediului, iar din punct de vedere economic utilizarea materialelor ecologice, reciclate în locul resurselor naturale al căror preț anual crește gradual, se dovedește mai avantajoasă.

Deșeuri din construcții și demolări: care sunt materialele de construcție considerate deșeuri și cum pot fi refolosite

Orice construcție nouă, fie că vorbim despre demolare sau reconstruire, vine la pachet cu deșeuri, de multe ori materialele folosite fiind toxice, azbestul fiind un exemplu. Un aspect de notat este că lucrările de renovare/modificare generează mai multe deșeuri decât lucrările de construcţie a unei clădiri noi. Așa că reciclarea materialelor folosite în construcții devine o necesitate.

Materialele folosite în construcţii pot conţine compuși foarte toxici, cancerigeni sau alergeni, compuși iritanți şi compuși cu proprietăţi toxice încă necunoscute. În timp chiar și unele materiale inofensive pot deveni periculoase din cauza contactului cu diverși agenți poluanți.

Este foarte important ca atunci când să verifici dacă firma de construcție cu care lucrezi are un contract în care este precizată debarasarea de deșeuri și, mai ales, dacă serviciile de salubritate de care dispui reutilizează deșeurile. De multe ori acestea nu sunt sortate pe tipuri de material, reutilizate sau valorificate, doar eliminate de pe șantier.

Dacă nu sunt contaminate, din categoria de deșeuri din construcții și demolări care pot și prelucrate și reutilizate fac parte:

1. Pământul excavat necontaminat care face parte din umbrela deșeuri din construcții și demolări pentru că rezultă lucrul pe șantier. Acesta poate fi folosit:- în execuţia noilor depozite de deșeuri şi ca material pentru acoperirea;
   – sigilarea depozitelor de deșeuri menajere;
   – realizarea unor bariere tampon pentru izolarea fonică;
   – material de umplutură pentru diferite construcţii;
   – în vederea îmbunătățirii terenurilor slabe.
2. Betonul poate fi reciclat şi transformat în produse folosite pentru pavare sau drenare, dar și ca agregant (în cazul resturilor sfărâmate) pentru turnări proaspete de beton.
3. Și cărămizile şi pavelele pot fi folosite pentru pavare sau drenare, dar și în execuția construcţiilor noi. Este necesar însă un proces de tratare care constă în sortare și curățare de mortar vechi. Acest proces este însă motivul pentru care multe devin inutilizabile în urma deteriorării (spargere sau crăpături).
4. Molozul este un material de construcţie rezultat dintr-un amestec de cărămizi, mortar și tencuială și poate fi folosit în construcția de drumuri, ca material de umplere.Materialul rezultat care nu poate fi reutilizat se transportă în depozite autorizate. Molozul este un poluant puternic, iar acesta nu poate fi inclus, în cele mai multe cazuri, în procese de reciclare.
5. Deșeurile din lemn pot fi ușor contaminate de vopsele, uleiuri, lacuri și alți solvenți de tratare, așa că este indicată sortarea separată a acestora în funcție de starea lor.
6. Metalul provenit în urma demolărilor este colectat în containere şi transportat către instalaţiile de reciclare.
7. Rigipsul poate fi folosit în izolații fonice sau ignifugări, iar piesele de prindere şi îmbinare a plăcilor pot fi și ele refolosite.
8. Sticla provenită de la operația de demolare este ușor de reciclat – aceasta trebuie colectată în containere speciale și predată direct industriei de prelucrare.

În România, firmele de construcții au obligația să elimine, dar și să sorteze deșeurile de pe șantiere, însă colaborarea cu entitățile de salubritate s-a dovedit a fi defectuoasă. De aceea este recomandată colaborarea cu firme private, care sortează și reutilizează deșeuri din construcții și demolări.

Colectare deșeuri construcții București: cum se colectează corect și legal deșeurile

Pentru colectare deșeuri construcții București și nu numai, conform Legii nr. 211/2011 cu modificările si completările ulterioare privind regimul deșeurilor: OUG nr. 68/2016 introduce conceptul „Poluatorul plătește”.

Acesta este un instrument a cărui menire este să crească rata de reutilizare, reciclare și să reducă cantitatea de deșeuri prin stimularea colectării separate a acestora. Sarcina de a identifica deșeurile conform HG 856/2002 și de a colecta separat deșeurile, aparține generatorului de deșeuri (firmei de construcții/ constructorului), conform legii 211/2011.

Colectare deșeuri construcții București: gestionarea deșeurilor și sortarea pe șantier fac lucrurile mai ușoare pentru tine

Fie că ai angajat o firmă de construcții, fie că nu ai apelat la un astfel de serviciu te sfătuim să sortezi deșeurile direct pe șantier, prin depozitarea lor separată în funcție de tipul deșeului.

Dacă apelezi la o firmă de construcții, acestea vor fi sortate în recipiente potrivite tipului de materiale – containere metalice, pubele sau saci, care îți pot fi puse la dispoziție la cerere în cazul celor mai multe firme. Mai mult decât atât, unele firme oferă serviciul de sortare și tratare în instanța în care nu este posibilă sortarea pe șantier.