Ce înseamnă când spargi o farfurie din greșeală. E una dintre cele mai cunoscute superstiții din popor

La bază, superstițiile sunt despre jocul cu norocul sau cu ghinionul. Spargerea din greșeală a unei farfurii e una dintre cele mai comune superstiții, fiind o bază reală de convingere pentru multe persoane. Iată ce înseamnă când spargi o farfurie din greșeală. Originea superstiției și efectele ei reale, în articol. 

Superstițiile au rădăcini adânci în cultura și în folclorul multor popoare. În România, una dintre cele mai răspândite superstiții spune că atunci când spargi din greșeală o farfurie sau un vas se crede că urmează să ai parte de noroc sau că se vestește un anumit eveniment viitor.

Explorăm, în continuare, implicațiile unei astfel de credințe, origini și efecte. 

Originea superstiției legată de farfuria spartă

Superstiția legată de spargerea unei farfurii își are rădăcinile atât în tradițiile est-europene, cât și în culturile mediteraneene. În Grecia, de exemplu, spargerea farfuriilor în timpul evenimentelor festive este considerată un obicei aducător de noroc, care simbolizează eliberarea de ghinion și alungarea spiritelor rele. 

Totodată, această practică are scopul de a demonstra puterea și generozitatea gazdelor, fiind un gest de celebrare.

În tradiția românească, interpretarea diferă ușor, dar menține ideea de schimbare. În tradiția poporului român se crede că, dacă spargi o farfurie din greșeală, e un semn că anumite lucruri se vor schimba. 

Originea acestei superstiții poate fi legată de credințele vechi în ceea ce privește rolul obiectelor de lut și ceramică, folosite de-a lungul istoriei la ceremonii și ritualuri. Farfuriile și alte obiecte casnice din ceramică sau sticlă erau considerate capabile să absoarbă energiile negative, iar prin spargerea lor, acea energie era eliberată și distrusă.

Cioburile aduc noroc sau ghinion?

În mod natural, imediat ce spargi o farfurie te alegi cu o mulțime de cioburi. Această practică a generat la rândul ei o mulțime de interpretări, de la un popor la altul. Mai ales în ceea ce privește atragerea norocului sau ghinionului. 

Explicația acestei convingeri provine din ideea că orice obiect spart eliberează un tip de energie negativă captată, astfel deschizând drumul pentru noi începuturi sau pentru noroc. 

De exemplu, în folclorul românesc, spargerea unui obiect de ceramică este adesea interpretată ca un gest care „rupe” firul unei serii de evenimente negative. 

Pe de altă parte, există și interpretări mai pesimiste, în care spargerea unei farfurii poate semnifica o pierdere iminentă sau o ceartă în familie. Totuși, interpretarea pozitivă este mult mai comună, românii fiind înclinați să vadă cioburile ca pe o oportunitate de a îndepărta ghinionul și de a atrage norocul în casă.

Alte superstiții din popor

România este o țară bogată în superstiții, iar multe dintre acestea sunt legate de obiectele din gospodărie. Iată, la final, câteva exemple comune, ce înseamnă și ce efecte aparente produc. 

Mătura: Se spune că nu este bine să mături noaptea sau să lași mătura lângă ușă deoarece alungi norocul din casă și îți poți pierde banii.

Oglinda spartă: Este una dintre cele mai cunoscute superstiții, indiferent de popor. Se spune că o oglindă spartă aduce șapte ani de ghinion. Explicația acestei superstiții provine din credința că oglinda reflectă sufletul, iar spargerea ei înseamnă o ruptură a sufletului.

Sarea vărsată: Vărsarea sării este considerată un semn de ceartă iminentă sau de ghinion. Pentru a evita acest lucru, unii români își fac cruce sau aruncă un praf de sare peste umăr.

Tacâmuri pe jos: Dacă scapi un cuțit pe jos, vei primi o vizită neașteptată. Unele persoane cred că această vizită va fi făcută de un bărbat. În schimb, dacă scapi o lingură sau o furculiță, atunci o femeie poate să îți calce pragul ușii. 

Floarea pe masă: Dacă lași o floare pe masă, se considerată un semn de rău augur. Unele persoane evită să lase orice tip de floare direct pe masă pentru a preveni „chemarea” ghinionului.