Metoda sferturilor în frigider. Cum să organizezi alimentele

Metoda sferturilor încearcă să rezolve o problemă practică a organizării unui frigider: să știi ce alimente ai și unde le găsești. Practic, presupune împărțirea produselor în patru zone, ceea ce creează o logică simplă, pe care o poți adapta în funcție de propriile obiceiuri. Află din articol ce este metoda sferturilor în frigider, cum o pui în aplicare și ce efecte poate produce. 

De ce contează organizarea alimentelor în frigider

De cele mai multe ori, un frigider fără o organizare ajunge să semene cu un dulap de haine. Știi unde sunt alimentele, dar îți ia ceva timp până le găsești. Totuși, dacă uiți o cămașă în spatele dulapului, nu se întâmplă mare lucru. În schimb, un aliment perisabil uitat în spatele unui raft poate fi descoperit abia după ce nu mai poate fi consumat. 

De aici pornește una dintre problemele practice ale unui frigider dezorganizat. De fiecare dată când vii de la cumpărături, produsele noi sunt puse acolo unde mai există spațiu. Un iaurt ajunge lângă legume, o sticlă cu suc pe un raft, alte băuturi pe ușă, caserola cu mâncare gătită este împinsă în spatele unui borcan, iar sosurile ajung răspândite prin mai multe locuri. După câteva astfel de cumpărături, frigiderul poate fi plin, însă nu mai oferă o imagine clară asupra alimentelor pe care le ai.

Consecințele se văd inclusiv la următoarea vizită la magazin. Dacă nu știi că mai există un borcan de gem în spatele raftului, este foarte posibil să cumperi altul. Dacă nu vezi legumele care trebuie consumate în următoarele zile, există riscul să cumperi altele și să le lași pe cele vechi să se strice. Organizarea frigiderului devine astfel și o metodă de gestionare a cumpărăturilor și de reducere a risipei. 

Ce este metoda sferturilor pentru organizarea frigiderului

Metoda celor patru sferturi pentru organizarea frigiderului a fost testată de Barbara Bellesi Zito, autoarea unui articol dedicat din publicația The Kitchen. Totul pleacă de la o idee foarte simplă: în loc să cauți un loc pentru fiecare produs în parte, împarți conținutul frigiderului în patru categorii mari. Cele patru „sferturi” sunt destinate alimentelor gata de consum, ingredientelor folosite la gătit, băuturilor și resturilor de mâncare. 

Denumirea poate induce puțin în eroare, deoarece frigiderul nu trebuie împărțit geometric în patru părți egale. „Sferturile” sunt mai degrabă zone funcționale, iar dimensiunea lor depinde de frigider și, mai ales, de obiceiurile celor care îl folosesc. În cazul autoarei The Kitchn, una dintre categorii ocupă două rafturi, alta include sertarele și o mare parte din ușă, iar băuturile sunt grupate în principal pe un singur raft. 

Primul sfert este destinat alimentelor gata de consum. În această categorie intră iaurturile, sandvișurile, salatele pregătite și alte produse de tip „grab-and-go”, adică alimente pe care le poți lua și consuma fără să mai gătești. Zito le-a rezervat cele două rafturi superioare, aflate la nivelul ochilor. Logica este simplă: dacă alimentele pe care le consumi frecvent sunt imediat vizibile, nu mai trebuie să cauți printre recipiente și borcane de fiecare dată când vrei o gustare sau ceva rapid de mâncare. 

Al doilea sfert este cel al ingredientelor pentru gătit și, în cazul autoarei, este de departe cel mai mare. Familia ei gătește frecvent, astfel încât frigiderul conține multe fructe și legume, proteine scoase din congelator pentru dezghețare, condimente, sosuri și alte ingrediente păstrate în borcane. Sertarele, un raft inferior și cea mai mare parte a rafturilor de pe ușă au fost transformate în zona destinată acestor produse. 

Al treilea sfert este rezervat băuturilor. Poate părea evident că sticlele și recipientele cu băuturi ar trebui ținute împreună, dar tocmai acestea tind să ocupe orice spațiu liber. Înainte de reorganizare, Zito spune că ajunsese să aibă câte o băutură pe aproape fiecare raft. După aplicarea metodei, a ales un raft inferior suficient de adânc pentru recipientul cu apă filtrată și a grupat acolo laptele de migdale, ceaiul și celelalte băuturi. Recipientele prea înalte pentru acel raft au primit un loc pe partea inferioară a ușii frigiderului. 

Ultimul sfert este dedicat resturilor de mâncare. Fie că este vorba despre o caserolă cu cina din seara precedentă sau despre mâncare adusă de la restaurant, toate ajung în aceeași zonă. Zito a ales partea inferioară a frigiderului, astfel încât să știe exact unde trebuie să se uite atunci când vrea să transforme resturile într-o nouă masă. 

Cum o pui în practică

Aplicarea metodei începe, paradoxal, cu un frigider gol. În loc să muți produsele existente dintr-un colț în altul, scoate totul și privește spațiul ca și cum l-ai organiza pentru prima dată. Autoarea recomandă să faci acest lucru înainte să mergi la cumpărăturile săptămânale. Frigiderul este atunci, de regulă, mai gol, rafturile sunt mai ușor de curățat, iar inventarul alimentelor rămase te ajută în același timp să alcătuiești lista pentru magazin. 

După ce ai scos produsele, curăță rafturile, sertarele și suprafețele interioare. Profită de moment pentru a lua fiecare borcan, caserolă și recipient în mână. Este etapa în care poți descoperi produsele uitate în spate, dar și alimentele pe care ai tendința să le cumperi repetat fără să fie nevoie. 

Abia apoi stabilești cele patru zone. Rafturile aflate la nivelul ochilor pot fi potrivite pentru alimentele gata de consum, deoarece acestea rămân permanent vizibile. Ingredientele pentru gătit pot ocupa sertarele și unul sau mai multe rafturi, în funcție de cât de des gătești. Băuturile pot fi concentrate într-o singură zonă, iar resturile de mâncare trebuie să primească un spațiu suficient de vizibil încât să nu fie uitate. 

Nu este necesar să aplici întocmai organizarea prezentată de The Kitchn. Dacă pregătești mesele pentru mai multe zile, este posibil ca zona alimentelor gata de consum să fie cea mai mare. Dacă gătești zilnic din ingrediente proaspete, „sfertul” destinat ingredientelor poate ocupa jumătate din frigider. Iar dacă ai copii, un raft accesibil poate deveni zona gustărilor și alimentelor pentru pachețel. Sistemul trebuie construit în jurul modului în care este folosit frigiderul în viața de zi cu zi. 

În interiorul acestor categorii trebuie respectate însă regulile de siguranță alimentară. Carnea crudă, carnea de pasăre și fructele de mare trebuie ținute separat de alimentele gata de consum și de fructele și legumele care vor fi mâncate crude, pentru a limita posibilitatea contaminării încrucișate. Alimentele trebuie păstrate în recipiente potrivite și închise, iar frigiderul nu trebuie supraîncărcat, pentru că aerul rece trebuie să poată circula. Temperatura recomandată este, așa cum am menționat, de cel mult 4°C. 

Pentru zona resturilor de mâncare poate fi introdusă încă o regulă simplă. Folosește recipiente transparente, astfel încât să vezi ce se află în ele, și notează data preparării atunci când există riscul să uiți de când este mâncarea. 

În fiecare dintre cele patru zone poate fi aplicată și o regulă asemănătoare rotației stocurilor: produsele care trebuie consumate primele rămân în față, iar cele nou cumpărate sunt puse în spate. În felul acesta, când deschizi frigiderul, atenția cade mai întâi pe alimentele care ar trebui folosite mai repede. 

Ultima etapă este, de fapt, cea care decide dacă reorganizarea va rezista mai mult de câteva zile. De fiecare dată când vii de la cumpărături sau pui ceva în frigider, produsul trebuie să ajungă direct în zona corespunzătoare. Iaurturile și gustările se întorc la alimentele gata de consum, băuturile în spațiul lor, ingredientele în zona de gătit, iar mâncarea rămasă după cină în zona resturilor. Tocmai această predictibilitate transformă metoda într-un sistem ușor de menținut.