Skip to content
ouă puse la murat in borcan

Cum se pot conserva ouăle peste iarnă

Dacă ai mai multe ouă decât poți consuma, le poți congela fără coajă, în porții mici, pentru a le folosi ulterior la gătit. O altă variantă este să prepari ouă murate, pe care să le păstrezi la frigider și să le consumi ca aperitiv sau în salate. Află din articol cum se pot conserva ouăle pentru iarnă și ce rețete să aplici. 

Conservarea ouălor pentru iarnă poate fi o soluție practică atunci când ai un surplus în gospodărie și vrei să îl folosești în lunile următoare. Deși ouăle sunt disponibile în magazine pe tot parcursul anului, păstrarea lor pe termen lung poate reduce risipa alimentară și te poate ajuta să ai mereu la îndemână un ingredient de bază. Congelarea, conservarea în apă cu var și prepararea ouălor murate sunt câteva dintre metodele cunoscute, însă eficiența și siguranța lor diferă. Iată cum funcționează fiecare și ce trebuie să știi înainte să le încerci.

Ce să știi despre ouă

cofraj ouă proaspete
Ouăle sunt nutritive și benefice dietei de zi cu zi

Ouăle sunt printre cele mai consumate alimente de origine animală, fiind apreciate pentru valoarea nutritivă și pentru numeroasele moduri în care pot fi folosite în bucătărie. Un ou este alcătuit din coajă, albuș și gălbenuș, iar fiecare componentă are un rol în protejarea și hrănirea embrionului, atunci când oul este fertilizat. În alimentație, ouăle sunt folosite pentru prepararea omletelor, aluaturilor, prăjiturilor, sosurilor și multor altor feluri de mâncare.

Din punct de vedere nutritiv, ouăle sunt o sursă valoroasă de proteine complete, necesare pentru menținerea masei musculare și refacerea țesuturilor. Un ou mare conține aproximativ 6 – 7 grame de proteine, alături de vitaminele A, D, E, B2, B5 și B12. În compoziția sa se găsesc și minerale precum seleniu, fosfor, iod, fier și zinc, importante pentru funcționarea normală a organismului. 

Gălbenușul conține și colină, un nutrient care contribuie la buna funcționare a creierului și a sistemului nervos. În plus, luteina și zeaxantina, doi compuși prezenți în gălbenuș, sunt asociați cu menținerea sănătății ochilor. Datorită acestor proprietăți, ouăle pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, în cantități adaptate nevoilor fiecărei persoane.

Conservarea ouălor devine utilă mai ales în gospodăriile în care sunt crescute găini. În sezonul rece, producția de ouă poate scădea din cauza zilelor mai scurte și a schimbărilor de mediu, astfel că surplusul din lunile calde poate fi păstrat pentru iarnă. În acest fel, ouăle pot fi folosite mai târziu, fără să fie nevoie să consumi imediat întreaga cantitate disponibilă.

Totuși, ouăle sunt alimente perisabile și pot fi contaminate cu bacterii precum Salmonella. Din acest motiv, metodele de conservare trebuie alese cu atenție, iar condițiile de depozitare sunt esențiale pentru păstrarea lor în siguranță. 

Cum se pot congela ouăle 

Congelarea este una dintre cele mai simple și eficiente metode de conservare a ouălor pentru perioade îndelungate. Dacă sunt pregătite și depozitate corect, ouăle pot fi păstrate în congelator până la 12 luni, la o temperatură constantă de aproximativ -18 grade Celsius. În acest interval, își păstrează o mare parte din proprietățile nutritive și pot fi folosite ulterior în numeroase preparate. 

Un aspect important vizavi de această metodă este că ouăle nu trebuie congelate cu tot cu coajă. Lichidul din interior își mărește volumul în timpul înghețării, ceea ce poate provoca fisurarea cojii. Prin aceste fisuri pot pătrunde bacterii, iar oul poate deveni nesigur pentru consum. 

Cea mai bună metodă de congelare presupune spargerea ouălor și omogenizarea lor înainte de depozitare. Albușul și gălbenușul se amestecă ușor într-un bol, până când se obține o compoziție uniformă, fără să fie nevoie de baterea intensă a acestora și de introducerea de aer. Amestecul poate fi apoi împărțit în recipiente mici sau în forme pentru cuburi de gheață, astfel încât să poată fi decongelată doar cantitatea necesară.

Pentru a preveni modificarea texturii gălbenușului, se poate adăuga puțină sare sau zahăr, în funcție de preparatele pentru care vor fi folosite ouăle. La aproximativ 240 de mililitri de ou omogenizat, echivalentul a cinci ouă mari, se poate pune o jumătate de linguriță de sare pentru preparatele sărate sau o lingură și jumătate de zahăr pentru deserturi. Această etapă ajută la prevenirea îngroșării excesive a gălbenușului după decongelare.

După porționare, ouăle se introduc în recipiente sau pungi alimentare potrivite pentru congelator, închise cât mai bine. Este recomandat ca fiecare porție să fie etichetată cu data congelării, numărul de ouă și eventualele ingrediente adăugate. În acest fel, poți urmări mai ușor perioada de păstrare și poți alege cantitatea potrivită atunci când gătești. 

Decongelarea trebuie făcută lent, în frigider, de preferat peste noapte. Ouăle nu trebuie lăsate pe blatul din bucătărie, deoarece temperaturile mai ridicate favorizează dezvoltarea bacteriilor. După dezghețare, acestea trebuie folosite cât mai repede, în preparate bine gătite, și nu trebuie recongelate. 

Păstrarea ouălor în apă cu var

Păstrarea ouălor în apă cu var este o metodă tradițională, folosită în gospodării înainte ca frigiderele să devină accesibile. Procedeul presupune introducerea ouălor crude, cu tot cu coajă, într-o soluție obținută din apă și var stins, cunoscut și sub denumirea de hidroxid de calciu. Scopul era limitarea schimbului de aer prin porii cojii și încetinirea procesului de deteriorare.

Metoda era folosită mai ales în gospodăriile în care găinile produceau multe ouă în sezonul cald. Ouăle erau păstrate în recipiente mari, într-un loc răcoros și ferit de lumină, pentru a putea fi consumate în lunile de iarnă. Cu toate acestea, faptul că procedeul a fost folosit timp îndelungat nu înseamnă că oferă aceleași garanții de siguranță ca metodele moderne de refrigerare și congelare.

În mod tradițional, conservarea începea prin alegerea unor ouă foarte proaspete, cu coaja întreagă și fără fisuri. Acestea nu erau spălate, pentru a păstra pelicula naturală de protecție de la suprafața cojii. Separat, se pregătea o soluție de apă și var stins destinat utilizării alimentare, care era amestecată până când varul se dispersa în lichid. 

Ouăle erau apoi așezate cu grijă într-un recipient din sticlă sau ceramică, peste care se turna soluția până când erau acoperite complet. Recipientul era păstrat într-un spațiu răcoros, iar ouăle erau scoase treptat, în funcție de necesități. Aceasta este însă descrierea unei practici vechi, nu o procedură recomandată pentru conservarea alimentelor în prezent.

Principalul risc al metodei este posibilitatea contaminării ouălor. Coaja are pori prin care apa și microorganismele pot pătrunde în anumite condiții, iar soluția alcalină nu garantează eliminarea bacteriilor. În plus, depozitarea la temperaturi variabile poate favoriza dezvoltarea microorganismelor deja prezente în interiorul ouălor. 

Cum se fac ouăle murate 

oua murate aperitiv
Ouăle murate au o aromă aparte și sunt extrem de apreciate pe post de aperitive

Ouăle murate sunt o alternativă interesantă pentru conservarea ouălor și pot fi pregătite acasă cu ingrediente obișnuite. Metoda presupune introducerea ouălor fierte tari, curățate de coajă, într-o marinadă pe bază de oțet, apă, sare și condimente. Oțetul le oferă un gust acrișor, iar mirodeniile contribuie la aroma finală a preparatului.

Spre deosebire de murăturile obișnuite, ouăle murate au o textură aparte. Albușul devine mai ferm pe măsură ce absoarbe marinada, în timp ce gălbenușul își păstrează consistența caracteristică oului fiert tare. Gustul este ușor acru și sărat, cu note aromate de usturoi, mărar și muștar. Pot fi consumate ca aperitiv sau adăugate în salate și sandvișuri.

Pentru prepararea unei porții de aproximativ 12 ouă murate, ai nevoie de: 

  • 12 ouă medii; 
  • 375 de mililitri de oțet alb alimentar cu aciditate de 5%; 
  • 250 de mililitri de apă; 
  • 3 lingurițe de sare pentru murături. 

Pentru aromă, se adaugă trei sferturi de linguriță de mărar uscat, un sfert de linguriță de piper alb, un sfert de linguriță de semințe de muștar, o jumătate de linguriță de ceapă mărunțită și un cățel de usturoi. Mai este necesar un borcan de sticlă de aproximativ un litru, prevăzut cu un capac care se închide bine. 

Prepararea începe prin fierberea ouălor până când gălbenușurile sunt complet închegate. După fierbere, ouăle se răcesc în apă rece și se curăță cu atenție de coajă, astfel încât albușul să rămână întreg. Separat, într-o cratiță se pun oțetul, apa, sarea și condimentele. Amestecul se aduce la fierbere, apoi se lasă aproximativ 5 minute la foc mic, pentru ca aromele să se combine. 

Ouăle curățate se așază într-un borcan sterilizat, fără să fie înghesuite, iar peste ele se toarnă marinada fierbinte, până când sunt complet acoperite. Borcanul se închide și se introduce imediat în frigider, unde trebuie păstrat pe toată durata conservării. Este important ca proporțiile ingredientelor să fie respectate, deoarece aciditatea marinadei contribuie la păstrarea preparatului în condiții corespunzătoare. 

Ouăle murate au nevoie de timp pentru a absorbi aromele. Cele mici pot căpăta gustul specific după 1 sau 2 săptămâni, în timp ce ouăle medii și mari pot necesita între 2 și 4 săptămâni. Deși aroma oțetului poate fi simțită mai devreme, perioada de maturare permite condimentelor să pătrundă mai bine în interiorul oului.

Dacă sunt preparate și păstrate corect, ouăle murate pot fi consumate în decurs de 3 până la 4 luni, interval recomandat pentru menținerea calității. Temperatura frigiderului trebuie să fie de cel mult 4 grade Celsius, iar ouăle rămase în borcan trebuie să fie acoperite permanent de marinadă.