DESIGN INTERIOR

De la oraș la sat: povestea unui cuplu, începută în Dublin, a prins rădăcini într-un sat de munte de la noi

    Traiul la oraș impune un ritm alert, este gălăgios și poluat, te ține departe de natură și devine din ce în ce mai scump. Așa că mulți sunt cei care hotărăsc să renunțe la stilul ăsta de viață și se mută la țară. Suntem curioși să aflăm poveștile oamenilor care au făcut acest pas și să descoperim de ce au luat această decizie, cât de greu sau ușor le-a fost și cum li s-a schimbat viața.

    Toate aceste nevoi se încadrează într-un nou trend în creștere în rândul românilor, migrația de la oraș la sate. Datele de la Institutul Național de Statistică sunt cele care confirmă teoria, iar în 2017, peste 100 de mii de români au ales să facă acest pas, în timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sate la oraşe în aceeaşi perioadă.

    În primele episoade am vorbit despre un cuplu care recondiționează o casă de la poalele munților Făgăraș, în care plănuiește să se mute definitiv în anul 2022, apoi despre o mamă care a cumpărat o casă la țară cu 10.000 dolari, în anul 2000, și a renovat-o de două ori, dar și despre un cuplu din Cluj care s-a mutat în casa bunicilor și acum o renovează.

    O poveste care începe în Irlanda și „aterizează” în Peșteana, județul Hunedoara

    Continuăm seria „De la oraș la sat” cu o nouă aventură, de data aceasta una care începe în Irlanda. Ea, o arhitectă de interior născută în Bacău și mutată în Dublin, Irlanda din timpul școlii primare. El, un fost muzician și globe-trotter care a colindat toată America Latină și a vizitat peste 70 de țări. Se oprește în Irlanda pentru un concert cu trupa lui. Acolo se întâlnesc pentru prima oară căile Gabrielei și ale lui Rareș Timiș și pornește povestea lor de dragoste. Însă din 2005, de-atunci, până în prezent, multe peripeții au loc. „Am avut o relație on and off până prin 2010, apoi am rupt legătura până în 2016”, povestește Gabriela.

    Căsuța-în-copac-proprietari
    Gabriela și Rareș au recondiționat casa bătrânească din Peșteana, iar acum locuiesc în ea

    După aproximativ șase ani în care fiecare și-a văzut de drumul lui, Gabriela și Rareș aleg să se reîntâlnească, dar nu oriunde. Deși ea era practic devenită irlandeză, căci locuia acolo de aproape 20 ani și căpătase și cetățenie, au ales ca revederea lor să aibă loc în Peșteana, satul natal al lui Rareș, în județul Hunedoara, la 15 minute de mers cu mașina din Hațeg. Și acolo s-au și hotărât să rămână, în satul din zona Munților Retezat, unde să-și întemeieze o familie și să recondiționeze casa bătrânească în care a copilărit Rareș.

    Adaptarea de la oraș la sat durează, nu poți sări peste etape

    A fost un proces de adaptare lung pentru amândoi. Gabrielei i-a luat aproximativ doi ani să se acomodeze. „Pentru mine a fost o schimbare radicală. Eu am făcut toată școala în Irlanda, facultatea, practic acolo m-am format”, povestește. Când s-a văzut mutată într-un sat de munte, i-a luat șase luni numai să realizeze că se află într-o perioadă de adaptare. Și nici pentru Rareș nu s-a întâmplat peste noapte. „Și pentru el a fost o schimbare importantă. El își petrecea doar verile în România, iar în sezonul rece pleca în America de Sud, unde era profesor de surf”, precizează Gabriela. Iar de la surf pe valuri în America, la îngrijit capre în Munții Retezat e cale lungă.

    „E un proces care nu se întâmplă peste noapte. Trebuie să treci prin toată perioada de acomodare, nu poți sări etapele”, spune Gabriela. Abia după aproape doi ani s-au obișnuit și au putut numi casa din Peșteana „acasă”.

    Caprite-Treehouse
    În timp ce recondiționau casa bunicii lui Rareș, s-au apucat de construit și un retreat pe același teren, și au „adoptat” și câteva capre

    Ca să-și creeze și o sursă de venit între timp, au ridicat câteva cabane pe același teren și au deschis un retreat pentru oaspeți, Transylvania Log Cabins, unde au și două căsuțe în copac. Gabriela însăși a proiectat una dintre cabane, iar pe alta au ridicat-o de la distanță, prin telefon, cu o firmă din Harghita. În comunitate s-au integrat rapid datorită lui Rareș, spune Gabriela, căci s-a implicat imediat în activități cu copiii din sat, cărora le dă lecții de chitară.

    Casa bătrânească

    Când au luat decizia să se mute în Peșteana, Gabriela și Rareș s-au gândit că pot locui în casa bunicii lui Rareș. Numai că aveau nevoie de condiții de trai decente, iar casa bătrânească necesita lucrări de recondiționare. „Am refăcut casa păstrând elementele care o definesc ca și casă veche, cum ar fi cărămida, bârnele din lemn, soba de teracotă”, povestește ea. Ba chiar au păstrat și ușile, pe care le-au recondiționat.

    casa de la tara
    Casa bătrânească în care locuiesc încă nu e complet recondiționată, dar au reușit recent să închidă terasa cu sticlă

    Ea și Rareș nu știu exact cât au investit în recondiționare, pentru că au făcut-o treptat, pe bucăți. „Banii câștigați din cazări i-am investit tot aici și așa am ajutat și comunitatea”, explică. Prima la rând a fost camera în care stătea bunica lui Rareș, după care i-au făcut și o extensie care-i seamănă perfect celei vechi. „Casa este tip vagon și trebuia să ieși afară în terasă că să intri în altă cameră. Așa am stat aproximativ trei ani și a fost destul de dificil, mai ales iarna”, spune Gabriela. Abia cu câteva luni în urmă, la final de 2020, ea și Rareș au reușit să închidă cu sticlă terasa, care acum face parte din interiorul casei. În prezent, renovează bucătăria, după care casa va fi gata în întregime.

    La început, pe alocuri, a fost nevoie și de mici îmbunătățiri. Au instalat o podea din lemn, au schimbat geamurile cu totul și au refăcut chiar și pereții. Iar după ce lucrările de structură și tâmplărie s-au finalizat, s-au apucat de redecorat. Și de data asta, Gabriela și Rareș au decis să păstreze tot ce se putea salva, cum ar fi scaunele și un dulap frumos din lemn.

    terasa inchisa cu sticla dining
    Iar acum terasa le servește ca zonă de dining

    Printre îmbunătățiri, după ceva timp de locuit acolo, și-au dat seama că e nevoie și de o soluție nouă de încălzire. „Am început cu o sobă de tip șemineu care încălzea toată casa, dar trebuia să facem focul zilnic și să îl menținem, iar crăpatul și căratul lemnelor iarna devenise un chin”, explică Gabriela. Mai ales că aveau nevoie să facă același lucru și pentru casele de oaspeți.

    Gabriela Rareș Timiș copil
    În 2019, în familia Timiș „a aterizat” un al treilea membru

    „Acest lucru ne-a convins să luăm în considerare o centrală, una pe care o folosim deja”, spune Gabriela. Iar motivele au fost cu atât mai întemeiate cu cât, în 2019, familia a început să numere trei membri, căci a venit pe lume băiețelul lor.

    Noi nevoi, noi obiceiuri

    Multe lucruri s-au schimbat pentru Gabriela și Rareș de când s-au mutat la Peșteana. În primul rând, timpul. „Aici, timpul are altă valoare. Nu știu cum să îți explic, parcă trece altfel. Zilele sunt mai lungi și timpul trece parcă mai încet”, povestește ea. Ba chiar în zilele de vară, au impresia că stă în loc. Dar îl umplu cu multă muncă. Pe lângă lucrările de recondiționare a casei bătrânești, dar și celelalte proiecte ambițioase de construcție pentru retreat, au trebuit să se și gospodărească.

    zapada iarna
    De grădină se ocupă tot ei, la fel și de capre, dar pe ele le „cazează” la un vecin iarna, când e prea frig

    „De grădină ne ocupăm noi, ne place să avem legumele noastre și să mâncăm cât mai sănătos”, precizează Gabriela. Și grădinăritul nu era neapărat o pasiune pentru ei, însă au început, încet-încet, să aprecieze tot procesul. „Satisfacția pe care o ai când vezi că pui semințe și ele cresc e incredibilă”, spune. Încearcă să le crească cât mai natural posibil, fără soluții insecticide.

    Și se ocupă și de animale: câteva capre, un cățeluș ce seamănă cu un urs și două pisici care au devenit mascotele retreatului și, totodată, gazdele care conduc oaspeții până la cabane. „De capre se ocupă în principiu Rareș, dar mai nou și oaspeții care ne calcă pragul. Au devenit foarte alintate primesc de la ei banane, cartofi și tot felul de mâncăruri”, povestește Gabriela. Însă pe timpul iernii, din cauza frigului și pentru că nu au loc adecvat unde să le țină, mută caprele pe proprietatea unui țăran din sat.

    „Din punct de vedere financiar, este mai avantajos traiul la țară, dacă știi să te gospodărești, să crești găini, să ai animalele tale, să îți cultivi cât mai multă mâncare în grădina ta”.

    Per total, Gabriela spune că e mai câștigată din punct de vedere financiar cât timp locuiește la Peșteana. Și deși e multă trudă, ei fac asta cu gândul că trăiesc mai sustenabil și mai sănătos decât ar fi făcut-o la bloc. „Implică foarte multă muncă, pentru că am ales să nu le stropim cu nimic (fructele și legumele, n.r.)”, explică ea. Ba și reduc mult din produsele învelite în plastic pe care le cumpără și încearcă să separe și deșeurile care se adună.

    masuta cafea revista
    Și-au creat la Peșteana toate condițiile de care aveau nevoie ca să nu mai simtă nevoia să se întoarcă la oraș

    La țară, ritmul alert impune un program de lucru de 24 din 24 de ore, spune Gabriela. Asta pentru că se ocupă și de rezervări pe lângă toate, iar unele dintre ele vin și la ora două noaptea: „norocul este că ne place ceea ce facem și atunci nu ni se pare că muncim. Ne relaxăm în fiecare zi”.

    Și cu toate adaptările și munca zilnică, tot nu s-ar întoarce la oraș. „Niciunul din noi nu am da statul la țară pe mersul la oraș, mai ales la bloc. Suntem foarte încântați că bebelușul nostru se va bucura de natură și va crește într-un mediu curat din toate punctele de vedere”, povestește Gabriela. Iar uneori, când simt nevoia să plece, se urcă în mașină și evadează fie în Timișoara în weekend, fie în Sibiu. „După un weekend la oraș, simțim nevoia să ne întoarcem aici, în cuibul nostru”, adaugă ea.

    Subscribe
    Notify of
    guest
    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    ULTIMELE ARTICOLE
    icon

    De la oraș la sat: povestea unui cuplu, începută în Dublin, a prins rădăci...