Life

De la oraș la sat: povestea unei mame care a cumpărat o casă la țară cu 10.000 dolari, în anul 2000, și a renovat-o de două ori

Traiul la oraș impune un ritm alert, este gălăgios și poluat, te ține departe de natură și devine din ce în ce mai scump. Așa că mulți sunt cei care hotărăsc să renunțe la stilul ăsta de viață și își cumpără o casă la țară. Suntem curioși să aflăm poveștile oamenilor care au făcut acest pas și să descoperim de ce au luat această decizie, cât de greu sau ușor le-a fost și cum li s-a schimbat viața.

Toate aceste nevoi se încadrează într-un nou trend în creștere în rândul românilor, migrația de la oraș la sate. Datele de la Institutul Național de Statistică sunt cele care confirmă teoria, iar în 2017, peste 100 de mii de români au ales să facă acest pas, în timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sate la oraşe în aceeaşi perioadă.

După ce în primul episod am vorbit despre un cuplu care recondiționează o casăde la poalele munților Făgărași, în care plănuiesc să se mute definitiv în anul 2022, continuăm seria „De la oraș la sat” cu povestea unei mame care s-a mutat din Cluj-Napoca la țară, în urmă cu 19 ani. Atunci când oamenii luau decizii în sens invers.

În 2000, Andreea – designer de interior – a renunțat la aglomerația orașului pentru liniștea din satul Feleacu, aflat pe un deal de unde se poate vedea o panoramă superbă asupra Clujului. S-a îndrăgostit de o casă veche cu pereți de piatră și o grădină de 1400 de metri pătrați, pe care a cumpărat-o împreună cu soțul ei de atunci.

Au dat 10.000 de dolari pe ea, iar până în prezent, casa a trecut prin două renovări majore; una la început – când clădirea era practic nelocuibilă, nu avea canalizare, apă sau gaz – , și una în 2018, când Andreea și partenerul ei actual au făcut multe modificări, cu un buget de aproximativ 25.000 de euro.

A fost nevoie de multă muncă și pasiune ca locuința să ajungă la stadiul din prezent, dar aventura încă nu s-a terminat, căci viața la curte înseamnă muncă continuă, spune Andreea.

Casa proprietarei din prezent, după 2 renovări în decurs de 19 ani
Casa proprietarei din prezent, după 2 renovări în decurs de 19 ani

De la oraș la sat: cum a început totul

În anul 2000, Andreea, în vârstă de 27 de ani pe atunci, și soțul ei de la acea vreme aveau de luat o decizie importantă – să se mute într-un apartament de trei camere la periferia Clujului sau să caute o casă în afara orașului. Erau singurele variante pe care și le permiteau. Decizia de a se muta la țară a venit relativ rapid, deoarece Andreea copilărise la casă și a exclus varianta de a locui la bloc.

S-a îndrăgostit de o casă din Feleacu, un sat aflat la o aruncătură de băț de Cluj-Napoca, dar departe de zumzetul urbei. Era o locuință veche, cu pereți de piatră și grinzi de lemn, pe care foștii proprietari începuseră să o extindă. Factorul decisiv, după cum povestește Andreea, a fost grădina de 1400 metri pătrați, plină cu pomi fructiferi, poziționată într-un loc însorit, cu expunere sudică. Practic, s-a ales cu o mini livadă unde a găsit meri, peri, cireși, vișini, nuci și gutui.

„Atunci am luat hotărârea să facem pasul ăsta, cu toate că în perioada respectivă oamenii făceau pasul în sens invers, adică migrau spre oraș. Am cumpărat casa și terenul cu 10.000 de dolari. Pe atunci casele nu erau la mare căutare, erau ieftine și mult mai disponibile”, spune Andreea.

Casa era aproape nelocuibilă, nu avea apă curentă, canalizare sau gaz și era conectată doar la rețeaua electrică. Partea bună este că Andreea a văzut potențialul construcției, deoarece este designer și provine dintr-o familie de arhitecți: „am știut de la început ce vom putea face acolo.” De atunci, locuința este într-un proces continuu de schimbare. Proprietara mereu mai găsește câte ceva de făcut sau de modernizat.

Prima renovare: surprizele unei construcții vechi

Casa avea două camere, bucătărie și fusese extinsă de foștii proprietari cu încă o încăpere și un garaj/șură când au luat-o. Renovarea a început cu acoperișul, care a fost dat jos. A fost turnată apoi o centură din beton și toate grinzile de lemn în stare bună au fost păstrate, iar restul înlocuite.

„În acel moment am decis să facem și un etaj, pe partea de extindere existentă, care avea o fundație mai solidă. Așa a rezultat împărțirea actuală a casei: un hol, adică fostul pridvor, două camere mai mici pe care le-am transformat în dormitor și birou/dormitor/cameră de oaspeți, bucătăria a rămas la locul ei, iar cămara inițială, care era foarte mare, am împărțit-o în două: baie și cămară de alimente,” explică Andreea.

Unde acum se află livingul și zona de dining erau înainte o cămară – cameră adaugată de foștii proprietari – și o șură. Cele două spații au fost unite după ce peretele dintre ele a fost dărâmat. Etajul a fost transformat într-un open space.

Surprizele unei case vechi au fost inevitabile, mai ales că nu toți pereții erau de piatră și, așa cum spune proprietara, nu toți erau frumos zidiți. Ea își aduce aminte cum au tencuit mai mult decât ar fi vrut, dar au reușit să păstreze sentimentul de casă rustică.

„Nu am ales o tencuială modernă, perfectă și trasă la boloboc. Nici nu am fi putut face asta, pentru că între pereți existau diferențe de grosime și chiar probleme de verticalitate. Atunci am ales să-i lăsăm așa, în loc să încărcăm pereții cu tencuială și să micșorăm spațiul,” povestește proprietara.

Andreea a ales să păstreze farmecul caselor vechi, unde pereții sunt imperfecți
Andreea a ales să păstreze farmecul caselor vechi, unde pereții sunt imperfecți

Andreea a ales să păstreze farmecul caselor vechi, unde pereții sunt imperfecți. Reconsolidarea a continuat cu zidurile de piatră care erau lipite de pământ. Ea și fostul soț au curățat și rostuit piatra, apoi au ales un ciment alb pe care l-au adus la culoarea pietrei cu oxid de fier.

Casa avea podele de lemn puse pe pământ, care erau într-o stare foarte proastă, așa că au turnat șape de beton peste tot. Au optat pentru parchet laminat, nu existau atât de multe modele de parchet ca acum, dar proprietara povestește că au recuperat la geamuri și uși, unde au făcut la comandă totul, din lemn cu geam termopan.

La renovarea din 2018, Andreea a optat pentru tâmplărie PVC

La renovarea din 2018, Andreea a optat pentru tâmplărie PVC

A doua renovare a avut loc în 2018

În 2018, casa a mai trecut printr-o renovare masivă. Cu un buget de 25.000 euro, Andreea și partenerul ei actual au înlocuit acoperișul, căci era vechi și avea multe țigle sparte. Au schimbat și tâmplăria de lemn, pentru că nu era foarte eficientă energetic, și au optat pentru tâmplărie PVC, cu aspect de lemn și geam tripan, geam asemănător cu termopanul, dar care folosește trei foi de sticlă, nu două.

În costul total a intrat și izolația casei cu vată minerală de 10 centimetri, iar toate aceste îmbunătățiri le-au redus cheltuielile pe timp de iarnă și le-au mărit simțitor confortul. Renovarea a presupus și construcția unei anexe, o cameră tehnică cu o centrală pe gaz și un puffer alimentat cu apă caldă de un panou solar.

Designul de interior a fost făcut de proprietară

Andreea spune că a fost o plăcere să gândească designul propriei case, mai ales că asta este meseria ei. „Și-a făcut de cap” cu moderație, pentru că avea deja tot felul de piese vechi de mobilier, de care era legată afectiv.

„Îmi aminteam de ele din copilărie: fotolii de la o mătușă, dulapuri de la bunici, lăzi vechi de zestre din pod și chiar și un pian pe care nimeni din familie nu-l dorea. Pe toate le-am renovat împreună cu soțul meu,” spune ea.

Cei doi au urmărit pe Internet sfaturi și filmulețe cu restaurări, și-au pus mintea la contribuție, au învățat din mers și au reușit. Scopul a fost să le pună în valoare. Fiecare piesă spune o poveste despre timp, iar casa e un mix&match de obiecte vechi și noi.

Proprietara a păstrat piese de mobilier de care era legată afectiv și le-a pus în valoare
Proprietara a păstrat piese de mobilier de care era legată afectiv și le-a pus în valoare

Ea mărturisește că este foarte greu ca designer să nu ajungi să-ți dorești și tu piesele pe care le propui clienților „Așa ajungi să-ți faci acasă un stil eclectic, un amalgam de piese care trebuie să funcționeze împreună, dar să nu pară că trăiești într-o casă ponosită ca un muzeu memorial, ci într-una locuibilă, primitoare și cozy. Un loc în care să te simți tu bine”, spune proprietara.

A păstrat o gamă cromatică liniștitoare și neutră, iar în decor a integrat și mobilier modern.

Micile sentimentalisme care dau unicitate locului

Atunci când ajunge acasă, Andreea are un sentiment instant de relaxare, dat de apartenența imediată la tot ceea ce găsește înăuntru. Ea spune că fiecare obiect are o poveste și știe exact de unde provine fiecare lucrușor din casă.

Un element inedit este peretele unde stă expusă istoria familiei. Avea o colecție impresionantă de poze vechi în care apar și bunicii bunicilor ei, un fel de arbore genealogic atât din partea tatălui, cât și din partea mamei. Locul perfect pentru ele a fost în casa scării, iar „pe măsură ce urci scările spre etaj, vezi toată această galerie foto.”

Andreea a creat un perete unde stă expusă istoria familiei
Andreea a creat un perete unde stă expusă istoria familiei

Terasa DIY construită cu buget minim

Ani la rând, și-a dorit o terasă acoperită, pe care a visat-o ca pe o cameră exterioară unde să-și petreacă timpul vara, să poată sta la masă, de unde poate contempla grădina de pe o bancă sau de unde poate lucra în aer liber la laptop.

În cele din urmă, terasa a luat naștere și este făcută de soțul ei, din materiale recuperate, fapt care a redus costurile considerabil. A folosit grinzi de la o casă veche demolată, iar apoi a adăugat un acoperiș din policarbonat transparent, care să ofere protecție „în fața ploii, dar și a fructelor zburătoare care îi terorizau în fiecare toamnă.”

Ea spune că este foarte rezistent, face față perfect la bombardamentul cu pere toamna, dar lasă și lumina să intre, în timp ce umbra le este asigurată de copacii care cresc deasupra. Ulterior, au montat și un șemineu exterior cu bioetanol, pe care l-au zidit ei, din niște lespezi mari de piatră, recuperate din demolări.

Viața la țară, aproape de oraș

Andreea povestește cum în prezent tot mai mulți oameni fac pasul de a se muta la sat, iar comunitatea se mărește. În cazul lor, Feleacu este aproape de oraș, iar cei care se mută aici au oportunitatea de a avea aer curat și grădină, dar și acces la piața muncii din Cluj-Napoca.

„Localitatea și-a mai pierdut din aerul rural pe care-l avea când am venit noi. Acum este zonă metropolitană și are linii de autobuz, dar tot există gospodării unde vezi gâște, curcani sau simți miros de grajd. Vezi cai și tractoare, dar și case cu piscină sau terenuri de sport cu nocturnă,” explică ea.

Aventura cuplului a fost un proces îndelungat și nu s-a terminat încă, deoarece încă mai sunt lucruri de făcut. Chiar dacă în prezent sunt și la țară, și la oraș în același timp, viața la curte îi ține mereu în priză. Spre exemplu, de grădină, unde au și un solar, se ocupă tot ei, iar așa au parte mereu de legume proaspete.

Andreea spune că viața la curte o ține mereu în priză
Andreea spune că viața la curte o ține mereu în priză

Cu toate astea, Andreea spune că apropierea de un oraș mare și scump își spune cuvântul, iar costul vieții lor nu s-a schimbat. În schimb, în timpul izolării din pandemie, nu a simțit deloc presiunea statului acasă, deoarece au avut de lucru în grădină și s-au bucurat de vremea frumoasă din plin, mai ales fiica ei de 16 ani.

În alegerea de a se muta la sat, s-a lăsat ghidată de suflet mai mult decât de rațiune, iar provocarea a fost să facă această alegere și practică. Nu regretă nicio secundă acest pas și aici și-a găsit liniștea. „E locul de care ne-am legat sufletește și pe care-l numim acasă.”

Ea crede că oamenii care iau o astfel de decizie trebuie să știe că e nevoie de multă muncă și implicare în proces, dar cu răbdare lucrurile se vor așeza așa cum își doresc. „Nu am avut niciodată întreaga sumă de bani la îndemână, de-a lungul anilor am tot lucrat puțin câte puțin și am adus casa și grădina la forma actuală.”

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
ULTIMELE ARTICOLE
icon

Au consolidat casa bunicii și i-au adăugat un etaj și o mansardă