Obsesia lunii: bibelourile presărate cu nostalgie care te trimit înapoi în copilărie

Curiozitatea, spontaneitatea, ludicul și nostalgia descriu cel mai bine procesul creativ al Adinei Manta și-al Dianei Necșulescu, cele două prietene care stau în spatele proiectului bibelow. Fetele dau un chip contemporan bibelourilor de altădată, iar totul a pornit de la o bere băută la ceas de seară și-o figurină din porțelan vopsită-n albastru. Apoi au apărut întrebările: „ce vrei tu să ne transmiți, fazan cu coada lungă?”

Adina și Diana consideră că atunci când vine vorba de obiecte de decor, există două tipuri: obiectele în care ne oglindim și obiectele care, spun ele, oglindesc frânturi din noi.

Astfel de obiecte sunt prezente astăzi în Muzeul Kitsch-ului, ironizate, dar reprezintă pentru mulți dintre noi o punte spre un trecut probabil idealizat, dar căruia astăzi, ca adulți, îi ducem dorul.

Unite de nostalgie, Adina și Diana au ajuns să meargă mână-n mână din punct de vedere creativ

Atât Diana, cât și Adina au joburi și proiecte separate de bibelow. Diana lucrează ca ilustrator freelancer și visual development artist pentru animație, în timp ce Adina este sociolog și lucrează de ani buni în cercetare de piață. Ce le-a unit nu a fost musai creativitatea, ci nostalgia. Creativitatea s-a dovedit a fi un punct comun pe parcurs, când au trecut la treabă și și-au dat seama că sunt pe aceeași lungime de undă.

Tatăl Adinei este artist plastic dar, spune ea, acest lucru nu a influențat-o foarte tare. În schimb, a fost de mică fascinată de bibelouri, care erau prezente în toată casa și cu care trebuia să fie tare atentă.

Diana nu a crescut într-o familie creativă în sensul clasic al cuvântului, dar tatăl ei îi desena mașini când era mică și o învăța și pe ea. Împreună cu mama ei a pictat pereții și ușile din casă în tonuri de mov și portocaliu când avea în jur de zece ani.

Decorațiuni vechi în haine noi: începutul proiectului bibelow

„bibelow s-a născut pornind de la memoria bibelourilor pe care le-am dezbrăcat de hainele vechi, le-am adus mai aproape de chipul și asemănarea noastră și le-am dat un fresh start în casele noastre simple, dar în care simțim nevoia de ceva personal, al nostru. Pandemia ne-a forțat să ne conectăm și mai mult cu spațiul în care locuim, să ni-l apropiem. Am avut din ce în ce mai mult nevoie să simțim spațiul ca pe o extensie a noastră, ca pe un prieten care ne cunoaște de mult și știe ce ne place, ce ne sperie, ce ne dorim”, spun cele două tinere.

În procesul creativ pe care îl parcurg cu fiecare bibelou, Adina și Diana păstrează negreșit ceva din identitatea originală a obiectului, fie că este vorba de ștampila din fabrică de pe fundul lui, fie de o pată rămasă pe porțelanul alb din culoarea cu care a fost vopsit inițial bibeloul.

„Prin tehnica noastră nu vrem să acoperim povestea bibeloului, anii de stat în vitrine și ascultat povești. Vrem doar să-i potențăm povestea și să o aducem mai aproape de generația noastră. Nu negi trecutul, ci doar încerci să-l apropii, să-i dai o formă relevantă pentru generația actuală. Forma este cea care te face doar să devii mai receptiv la mesaj”, spun ele.

bibelow, un proiect de artă înfrumusețat de libertatea de a face greșeli

bibelow nu s-a născut dintr-o nevoie determinată, ci din niște nevoi personale care s-au transformat într-un proiect comun, profund personal la rândul lui. Nevoia de experimentare artistică, de a depăși niște bariere mentale, dorul de joacă și nevoia de explorare a sinelui au fost elementele care le-au mânat pe fete în acest proiect.

Iar libertatea de a face greșeli, ca parte importantă din proces, le motivează să continue proiectul în care iau lucrurile cât se poate de natural, fără să-și seteze așteptări sau să facă planuri.

„Diana a adus bibelourile în viața noastră. Eram la o bere în livingul ei plin de plante și acolo pe masă avea un cățel bibelou pictat în albastru. Am început o întreagă discuție în jurul lui, s-au depanat amintiri și am discutat și despre frustrări legate de felul în care sunt privite bibelourile astăzi și ideea a fost aruncată pe masa: hai să facem ceva împreună”, povestește Adina.

Deși curajul de a pune ideea în practică s-a strâns în câțiva ani, iar procesul de brainstorming a durat tot atât, în urmă cu câteva luni, Adina și Diana au stabilit prima întâlnire de lucru. Diana mai pictase bibelouri în joacă – pe unul dintre ele, un leu turcoaz, stă scrisă parola de la Wi-fi. Prima întâlnire s-a sfârșit cu o stare de confuzie, însă odată ce au început să experimenteze totul s-a așezat. „Am testat până când a făcut click prima lucrare. Pentru asta le suntem recunoscătoare celor câteva bibelouri de test care poartă urmele a vreo 15 tehnici diferite”.

Fiecare obiect creat este o surpriză chiar și pentru creatoare

Adina și Diana nu au găsit combinația potrivită de materiale din prima, însă această călătorie de explorare le-a dat ocazia să descopere personalitatea bibelourilor cu care lucrează. Nu orice material funcționează. „Unele sunt foarte pretențioase și nu acceptă orice haină am vrea să le dăm. Bibelourile nu sunt doar niște obiecte cu care noi lucrăm, ci actori foarte importanți în acest proces”.

Fetele au ajuns însă la combinația potrivită de materiale de finisare: spray acrilic, spray fluo și vopsea alchidică, toate sigilate cu un lac lucios. După multe teste și combinații de tot felul, primul produs a fost gata. Lebăda albă cu roz fluo, de care s-au îndrăgostit instant. „Era exact ce ne doream. O culoare puternică, cu personalitate, care reușea să păstreze puțin din kitsch-ul bibeloului, dar să-l aducă totuși în zona de art pe care ne-o doream. La următoarea colecție ne-așteaptă altceva, încă nu știm nici noi ce”.

Pentru colecția Hot Pink x Almond Milk, lansată în februarie 2022, au folosit un mic de fluid art cu spray paint. Realizarea întregii colecții s-a întins pe câteva luni și a fost nevoie de vreo șase întâlniri în atelier, pentru că au vrut să lase timp între sesiunile de lucru pentru a putea privi produsele într-o lumină fresh de fiecare dată.

Între timp s-au ocupat de construirea identității brandului, de care se ocupă în principal Diana. Sarcinile s-au împărțit natural, așa că Diana se concentrează pe conceptul foto, elemente de branding, designul și promovarea postărilor. Adina face partea de copywriting, întreține relațiile cu clienții și este cea care vânează bibelouri prin târguri de vechituri și prin casele oamenilor. De manopera și crearea propriu zisă a bibelowrilor se ocupă împreună, pentru că este nevoie de patru mâini în crearea unui bibelow.

Procesul de creație a fost lin, spun fetele, dar au existat momente în care unele bibelouri le-au dat ceva bătăi de cap. „Am avut momente în care am petrecut jumătate de oră doar uitându-ne la un bibelou, nu găseam firul de la care să pornim”.

Unde se potrivesc cel mai bine bibelourile?

Când vine vorba de stilul interior în care bibelowrile se încadrează, Adina și Diana spun că le vizualizează într-un spațiu maximalist, printre plante imense, piese de ceramică mis-matched, teancuri de albume de artă, înconjurate de textile cu imprimeuri luxuriante, unde un bibelow ar fi parcă în elementul lui.

Totuși, viziunea lor include și un stil de design interior de la polul opus: minimalist, cu suprafețe albe, aerisit din punct de vedere vizual, unde bibelowul poate deveni o piesă de decor centrală.

Deocamdată, proiectul bibelow este prezent pe Instagram și pe Facebook și produsele se pot cumpăra direct. Adina și Diana au în vedere deschiderea unui magazin online, dar acesta este un plan pentru altădată. Deocamdată țelul lor este să schimbe percepția generală a oamenilor despre bibelouri ca obiecte kitsch învechite prin lansarea a cât mai multe colecții.