Extinderea unei case fără autorizație este posibilă doar în cazuri foarte limitate și bine definite de lege. De regulă, este vorba de lucrări minore, de întreținere sau de modernizare ușoară, care nu afectează structura și aspectul imobilului. Află din articol în ce situații se poate face extinderea casei fără autorizație.
Ce este autorizația de construcție
În România, orice lucrare de construcție începe, în principiu, cu o autorizație. Documentul este emis de primărie și reprezintă acordul oficial că proiectul tău respectă regulile urbanistice, cele de siguranță și de estetică impuse de lege. Fără această hârtie, nicio lucrare de extindere a casei nu ar trebui demarată.
Autorizația de construire este reglementată de Legea nr. 50/1991, act normativ care stabilește cadrul general pentru ridicarea, modificarea sau demolarea imobilelor. Ideea de bază a legii este simplă: pentru a păstra siguranța clădirilor și un aspect ordonat al localităților, orice intervenție asupra unei construcții trebuie să fie controlată și verificată. În special atunci când vine vorba de lucrări semnificative, autorizația este obligatorie.
Totuși, există și situații în care unele lucrări de construcție sunt începute fără autorizație. În acest caz, inspectorii de urbanism pot opri lucrările în plină desfășurare și pot aplica amenzi consistente. În unele situații, autoritățile pot dispune chiar demolarea construcției neautorizate.
Dacă ai efectuat o lucrare de construcție asupra casei, dar fără să ai autorizație, lipsa documentelor care atestă schimbarea poate fi un obstacol atunci când vei vrea să vinzi sau să ipotechezi. Practic, riști să rămâi cu o extindere pe care nu o poți înscrie în acte, deci fără valoare juridică și patrimonială.
În ce situații se poate face extinderea casei fără autorizație
Deși regula generală impune autorizația, există și câteva excepții. Legea nr. 50/1991 prevede o listă limitată de lucrări care pot fi executate fără acest document.
Acestea sunt, de regulă, intervenții minore, care nu afectează structura de rezistență a clădirii și nu schimbă aspectul general al imobilului. Motivul este unul cât se poate de practic: ar fi absurd ca fiecare reparație sau modificare de mică amploare să fie blocată de birocrație.
Concret, nu ai nevoie de autorizație pentru reparații curente și lucrări de întreținere. De exemplu, poți înlocui țiglele vechi ale acoperișului cu unele noi, atâta timp cât păstrezi materialul și forma inițială. La fel, poți zugrăvi fațada casei sau schimba tâmplăria interioară fără să apelezi la primărie. Tot fără autorizație intră și amenajările interioare care nu ating pereții portanți – cum ar fi dărâmarea unui perete de compartimentare dintre bucătărie și sufragerie – sau modernizarea instalațiilor electrice și sanitare.
Un alt exemplu este refacerea împrejmuirilor, adică a gardurilor, atâta vreme cât păstrezi forma și materialele existente. În situații de urgență, cum ar fi repararea unei porțiuni de acoperiș după o furtună puternică, legea permite intervenții rapide fără autorizație, pentru a evita riscuri mai mari.
Totuși, atunci când vorbim de extinderea casei, lucrurile se complică. Dacă prin extindere se înțelege adăugarea unei camere sau ridicarea unui etaj, autorizația devine obligatorie. Dar dacă e vorba doar de montarea unei terase ușoare, demontabile, sau închiderea provizorie a unui balcon cu structura deja existentă, lucrările ar putea intra la categoria celor exceptate. Practica diferă de la un oraș la altul, motiv pentru care recomandarea este să soliciți în prealabil un punct de vedere de la primărie.
Când este nevoie de autorizație
Dacă îți dorești o extindere a casei în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să știi că autorizația este aproape întotdeauna necesară. Orice lucrare care schimbă amprenta casei pe teren, adică lărgirea suprafeței construite, intră direct sub incidența legii. La fel, orice intervenție care modifică structura de rezistență, cum ar fi adăugarea unor stâlpi, ridicarea unui etaj sau extinderea mansardei.
Exemplele pentru care ai nevoie de autorizație sunt numeroase: construirea unei camere noi alipite la parter, transformarea unei terase deschise într-o cameră de locuit prin zidărie sau adăugarea unui garaj lipit de casă.
Toate aceste situații cer un proiect tehnic și o autorizație de construire. În plus, dacă locuința se află într-o zonă protejată sau aproape de un monument istoric, sunt necesare și avize speciale, ceea ce face procesul și mai complex.
De asemenea, schimbarea destinației unei construcții – de pildă, transformarea unei anexe gospodărești într-un spațiu de locuit – nu se poate face fără autorizație. Legea cere ca orice modificare de funcțiune să fie atent analizată, pentru că poate afecta infrastructura și regimul urbanistic al zonei.