Metoda aplicării cretei pe geamuri poate fi privită drept o practică fără fundament, însă, la o privire mai atentă, pot exista explicații științifice clare. Practic, creta are capacitatea de a opri căldura dacă este folosită într-un anumit mod. Tocmai de aceea, obiceiul întâlnit în Franța are o logică bine argumentată și poate contribui la îmbunătățirea confortului termic în anumite condiții. Află din articol de ce francezii dau cu cretă pe geamuri și cât de eficientă este această metodă.
În ultimii ani, valurile de caniculă au devenit din ce în ce mai frecvente și mai intense în Europa, iar locuințele fără aer condiționat se transformă adesea în adevărate cuptoare în timpul zilei. Din dorința de a găsi soluții simple și ieftine pentru a reduce temperatura din interior, oamenii au readus în atenție metode vechi, unele dintre ele folosite de generații întregi înainte de apariția sistemelor moderne de climatizare.
Una dintre acestea a devenit virală în vara anului 2026, după ce numeroase publicații internaționale au relatat despre obiceiul francezilor de a acoperi geamurile cu un strat de cretă dizolvată în apă.
De ce francezii vopsesc geamurile cu cretă când este caniculă
Interesul pentru această metodă a crescut considerabil după publicarea unui material realizat de BBC, care a analizat obiceiul tot mai răspândit în Franța de a acoperi geamurile cu un strat de carbonat de calciu în timpul valurilor extreme de căldură. Potrivit publicației, numeroși francezi folosesc un produs tradițional cunoscut sub numele de Blanc de Meudon, un carbonat de calciu foarte fin extras inițial din zona Meudon, situată în apropierea Parisului.
În materialul prezentat de BBC se explică faptul că acest produs este amestecat cu apă până când se obține o pastă lichidă, după care este aplicat pe geamuri cu pensula sau trafaletul. După uscare, acesta lasă o peliculă albicioasă care reflectă o parte importantă din radiația solară și poate fi îndepărtată cu ușurință atunci când temperaturile revin la normal. Soluția este apreciată în special pentru costul redus, faptul că nu consumă energie electrică și pentru că poate fi aplicată fără echipamente speciale.
La prima vedere, metoda poate părea neobișnuită, însă ea nu reprezintă o invenție recentă și nici o modă apărută pe rețelele sociale. Din contră, principiul folosit este identic cu cel utilizat în cazul acoperișurilor albe, al fațadelor reflectorizante sau al foliilor speciale montate pe geamurile clădirilor moderne. Toate urmăresc același obiectiv: reducerea cantității de radiație solară absorbită de clădire și limitarea încălzirii acesteia.
Pe de altă parte, există și un compromis pe care proprietarii trebuie să îl accepte. Stratul alb de carbonat de calciu reduce inevitabil și cantitatea de lumină naturală care pătrunde în încăperi. Din acest motiv, soluția este folosită în general doar pe perioada valurilor de căldură și este considerată o metodă temporară de limitare a supraîncălzirii.
Prin urmare, obiceiul francezilor nu poate fi considerat un mit urban. Explicația are la bază legi elementare ale fizicii și este susținută de fenomenul privind comportamentul suprafețelor cu reflectanță ridicată. Cu toate acestea, eficiența metodei trebuie privită realist. Asta pentru că aplicarea unui strat de cretă nu poate transforma o locuință fără aer condiționat într-un spațiu răcoros și nici nu poate reduce temperatura interioară cu foarte multe grade.
Creta pe geamuri ajută la diminuarea senzației de cald la interior?
Creta este un material natural utilizat în numeroase domenii, de la educație și construcții până la agricultură și industrie. Din punct de vedere chimic, aceasta este alcătuită în principal din carbonat de calciu (CaCO₃), un mineral cu proprietăți interesante din perspectiva comportamentului în lumină.
De regulă, creta este folosită pentru scrisul pe tablă sau ca ingredient în anumite produse pentru construcții și finisaje, însă culoarea sa albă și capacitatea de a reflecta lumina au făcut ca ea să fie folosită și în alte scopuri, inclusiv pentru limitarea încălzirii unor suprafețe expuse direct la soare.
Explicația pentru care creta poate contribui la reducerea senzației de căldură din locuință nu ține de vreo proprietate miraculoasă a materialului, ci de un fenomen fizic bine cunoscut. Suprafețele albe reflectă o parte semnificativă din radiația solară, în timp ce suprafețele închise la culoare absorb mai multă energie și se încălzesc mai puternic. Atunci când creta este amestecată cu apă și aplicată pe geamuri într-un strat subțire, aceasta formează o peliculă albicioasă care reflectă o parte din lumina și energia solară înainte ca ele să traverseze sticla.
Din acest motiv, prin geam pătrunde o cantitate mai mică de energie, ceea ce înseamnă că mobilierul, pardoseala și pereții din interior absorb mai puțină căldură. În practică, camera se încălzește mai lent decât s-ar întâmpla în cazul unei ferestre complet transparente expuse direct la soare. Principiul este același care explică de ce acoperișurile albe, fațadele deschise la culoare sau mașinile vopsite în alb se încălzesc mai puțin decât cele negre.
Este important însă de precizat că stratul de cretă nu răcește efectiv locuința și nu produce aer rece. Stratul de cretă nu funcționează precum un aparat de aer condiționat și nici nu izolează termic clădirea. Rolul său este exclusiv acela de a limita cantitatea de radiație solară care pătrunde prin suprafețele vitrate. Dacă temperaturile exterioare rămân foarte ridicate timp de mai multe zile, căldura va continua să pătrundă în locuință și prin pereți, acoperiș sau prin aerul care circulă din exterior.
De reținut:
În ceea ce privește confortul termic, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca, în perioadele de caniculă, temperatura din locuință să fie menținută, pe cât posibil, sub 32 de grade Celsius în timpul zilei și sub 24 de grade Celsius pe timpul nopții, în special în cazul copiilor mici, persoanelor vârstnice și celor cu afecțiuni cronice.
Pentru locuințele dotate cu aer condiționat, se recomandă o temperatură de aproximativ 27 de grade Celsius, aceasta oferind un echilibru între confort și consumul de energie. În același timp, o diferență foarte mare între temperatura din interior și cea de afară nu este indicată, deoarece organismul este obligat să se adapteze rapid atunci când oamenii intră și ies din clădire, ceea ce poate accentua disconfortul termic.
Ce alte metode chiar funcționează pentru a reduce căldura din locuință
Cea mai eficientă strategie de reducerii a căldurii din casă se rezumă la împiedicarea razelor solare de a pătrunde în locuință încă din exterior. Odată ce energia solară a trecut prin geam și a încălzit mobilierul și pereții, răcirea încăperii devine mult mai dificilă și necesită un consum mai mare de energie.
Astfel, rulourile exterioare, obloanele și jaluzelele montate pe fațada clădirii sunt considerate cele mai eficiente metode pasive de protecție împotriva caniculei. Aceste sisteme blochează radiația solară înainte ca aceasta să ajungă la suprafața geamului și reduc considerabil încălzirea camerelor expuse direct la soare.
Și perdelele de tip blackout sau draperiile groase contribuie la limitarea încălzirii, chiar dacă eficiența lor este ceva mai redusă decât a sistemelor montate în exterior. Atunci când au o față deschisă la culoare orientată spre fereastră, acestea reflectă o parte din radiația solară și reduc cantitatea de căldură care pătrunde în încăpere.
O altă metodă simplă și eficientă este aerisirea locuinței exclusiv în intervalele în care temperatura exterioară este mai scăzută decât cea din interior. Ferestrele ar trebui deschise seara târziu, noaptea și în primele ore ale dimineții, iar în timpul zilei să fie închise împreună cu sistemele de umbrire. În acest fel, aerul mai rece acumulat pe timpul nopții poate fi păstrat cât mai mult în interior.
În ultimii ani au devenit populare și foliile reflectorizante pentru geamuri. Acestea sunt concepute special pentru a reflecta radiația infraroșie și ultravioletă, reducând încălzirea locuinței fără a bloca în totalitate lumina naturală. Din punct de vedere al principiului de funcționare, acestea folosesc aceeași idee ca și stratul de carbonat de calciu aplicat de francezi, însă sunt produse specializate și oferă rezultate mai constante.
Desigur, cea mai eficientă soluție activă rămâne aparatul de aer condiționat. Se recomandă utilizarea acestuia la aproximativ 27 de grade Celsius, temperatură care oferă confort fără a crea diferențe foarte mari față de mediul exterior și fără un consum inutil de energie. În combinație cu un ventilator, senzația de răcorire poate fi amplificată semnificativ, deoarece circulația aerului favorizează evaporarea transpirației și îmbunătățește confortul termic.
Nu în ultimul rând, la fel de importante sunt și măsurile aparent banale, precum evitarea folosirii cuptorului, a plitei sau a uscătorului de rufe în orele cele mai călduroase ale zilei. Toate aceste aparate produc căldură suplimentară în interior și contribuie la creșterea temperaturii din locuință. Atunci când sunt combinate cu umbrirea ferestrelor și cu o ventilare corectă, astfel de măsuri pot reduce considerabil disconfortul provocat de caniculă.