Cum se realizează succesiunea după decesul unui părinte. Ce spune legea despre moștenitori

Succesiunea după decesul unui părinte stabilește clar cum și cât din bunurile moștenite revin copiilor sau soțului supraviețuitor. Pașii sunt clari, stabiliți de lege. Uite cum se face succesiunea după decesul unui părinte, ce cote din avere au moștenitorii și care sunt costurile asociate procedurii. Toate detaliile, în articol. 

Succesiunea după decesul unui părinte poate fi un proces complex. Dacă cunoști etapele necesarea acestei proceduri, atunci drepturile tale, în calitate de moștenitor, vor fi respectate. 

Ce este succesiunea, potrivit legii din România

Succesiunea este procedura legală prin care bunurile și datoriile unei persoane decedate sunt transmise către moștenitorii săi legali sau testamentari. 

În România, succesiunea este reglementată de Codul Civil și de Legea notarilor publici și a activității notariale, și poate fi de două feluri:

1. Succesiune legală: are loc în absența unui testament și respectă regulile prevăzute în lege pentru împărțirea patrimoniului între moștenitorii legali; 
2. Succesiune testamentară: în cazul în care defunctul a lăsat un testament în care a indicat cui dorește să lase bunurile sale.

Cum se face succesiunea după decesul unui părinte

Pașii pentru inițierea și finalizarea succesiunii în mod legal sunt stabiliți de lege. Contează intervalul de timp când se poate face procedura, cine are drepturi asupra moștenirii și ce costuri implică. 

Inițierea succesiunii

Succesiunea poate fi inițiată de orice moștenitor legal (copii, soț/soție, rude de sânge) sau de către o altă persoană interesată, cum ar fi un creditor al defunctului. 

Moștenirea poate fi acceptată în termen de un an de la deces. Pentru inițierea procedurii, moștenitorii trebuie să se adreseze unui notar public din circumscripția unde defunctul și-a avut ultimul domiciliu.

Documente necesare pentru succesiune

Pentru deschiderea succesiunii în cazul unui părinte decedat, sunt necesare următoarele acte și documente:

• Certificatul de deces al defunctului; 
• Actele de identitate ale moștenitorilor; 
• Certificatul de naștere și, eventual, certificatul de căsătorie al moștenitorilor; 
• Titlurile de proprietate pentru bunurile lăsate de defunct (contracte de vânzare-cumpărare, acte de donație, extrase din Cartea Funciară); 
• Acte doveditoare privind datoriile sau bunurile mobile și imobile deținute de defunct; 
• În cazul unei succesiuni testamentare, testamentul în original sau în copie legalizată. 

Stabilirea masei succesorale

Notarul analizează și evaluează bunurile și datoriile defunctului. În felul acesta stabilește masa succesorală, adică toate bunurile și valorile care urmează să fie împărțite între moștenitori.

Stabilirea calității de moștenitor

Notarul verifică cine sunt moștenitorii legali și/sau testamentari și stabilește partea fiecăruia. În cazul moștenirii legale, soțul supraviețuitor și copiii au drepturi prioritare.

Emiterea certificatului de moștenitor

După stabilirea masei succesorale și după identificarea moștenitorilor, notarul emite certificatul de moștenitor. Acesta este documentul oficial prin care se recunoaște dreptul de moștenire și împărțirea averii lăsate moștenire. 

Care sunt drepturile copiilor la succesiune după decesul unui părinte

Copiii părintelui decedat au drepturi legale clare la succesiune, indiferent de câți sunt și de vârsta acestora. Aceștia fac parte din clasa de moștenitori de grad I, având prioritate în fața altor rude. 

Fiecare copil are dreptul la o cotă egală din masa succesorală, iar dacă există și un soț supraviețuitor, cota sa este stabilită astfel încât să fie împărțită proporțional. 

În absența altor specificații testamentare, copiii primesc o parte din masa succesorală după cum urmează:

• În cazul moștenirii legale: copiii primesc cote egale din moștenire. În cazul în care există mai mulți moștenitori de gradul I, soțul supraviețuitor are dreptul la o cotă de 1/4 din masa succesorală. 
• În cazul moștenirii testamentare: dacă defunctul a lăsat un testament care afectează cotele copiilor, aceștia au în continuare dreptul la rezerva succesorală, care reprezintă jumătate din cota la care ar fi avut dreptul în lipsa testamentului.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg asupra împărțirii moștenirii?

Dacă moștenitorii nu ajung la un acord privind împărțirea bunurilor, aceștia au la dispoziție mai multe soluții:

Mediera: pot apela la un mediator autorizat, care îi va ajuta să ajungă la un compromis amiabil.

Instanța judecătorească: dacă medierea nu dă rezultate, moștenitorii pot deschide o acțiune în instanță pentru partajul succesoral. Instanța va audia părțile și va decide împărțirea bunurilor, în funcție de drepturile fiecărui moștenitor.

Costuri orientative pentru succesiune după decesul unui părinte

Costurile succesiunii depind de valoarea masei succesorale și de complexitatea procedurii. Taxele de succesiune la notar sunt reglementate de lege și includ:

Onorariul notarului: stabilit în funcție de valoarea bunurilor moștenite; poate varia între 1% și 3% din masa succesorală.

Taxa de timbru: variază și este calculată procentual din valoarea moștenirii.

Taxe pentru actele adiționale: inclusiv eliberarea de copii legalizate, acte doveditoare pentru bunuri.

Astfel, ca exemplu, dacă valoarea masei succesorale este de 100.000 lei, costul succesiunii poate varia între 1.000 și 3.000 de lei, care înseamnă onorariul notarului. La care se adaugă taxele notariale și eventuale taxe suplimentare pentru acte.