Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea la timp. Tot ce trebuie să știi

E indicat să știi ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea la timp. Dacă nu respecți termenul impus de lege poți să ajungi să pierzi dreptul la moștenire, printre altele. Iată ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea la timp, ce probleme și costuri pot apărea și care este soluția corectă prin care poți dobândi bunuri dacă te afli în această situație. Detalii complete, în articol. 

Succesiunea sau moștenirea reprezintă procedura legală prin care bunurile, drepturile și obligațiile unei persoane decedate sunt transferate către moștenitorii săi. 

Procedura este necesară pentru a clarifica cu exactitate cine preia bunurile și cine devine proprietar oficial. În România, succesiunea se deschide automat la decesul unei persoane, dar este necesar ca moștenitorii să întreprindă anumite formalități pentru a legaliza acest transfer.

Ce se întâmplă, de fapt, dacă nu faci succesiunea la timp

Perioada de timp în care se poate face succesiunea este un factor important. Moștenitorii au la dispoziție un an de zile de la data decesului pentru a începe succesiunea. Dacă acest termen nu este respectat, moștenitorii își pot pierde dreptul de a accepta moștenirea, ceea ce poate crea complicații legale și financiare pe termen lung. 

Există patru consecințe care pot apărea dacă termenul de inițiere a procedurii de succesiune nu este respectat. Iată care sunt acestea: 

1. Pierderea dreptului de moștenire

Un aspect prea puțin conștientizat în cazul unei succesiuni, însă se poate ajunge la pierderea dreptului de moștenire. 

Conform legii, dacă moștenitorii nu inițiază succesiunea în termen de un an, se consideră că au renunțat la moștenire. Prin urmare, bunurile persoanei decedate pot să revină altor moștenitori, fie din cercul legal, fie, în lipsa acestora, chiar statului român. 

Foarte important: odată ce moștenirea este considerată renunțată, devine foarte greu sau chiar imposibil ca drepturile asupra acesteia să fie recuperate ulterior. 

2. Complicații juridice

Dacă există mai mulți moștenitori, amânarea succesiunii poate genera conflicte și neînțelegeri cu privire la distribuirea bunurilor. 

În absența unei succesiuni legale, fiecare moștenitor poate pretinde diferite bunuri. Astfel se va ajunge la o sumedenie de litigii îndelungate și costisitoare pentru rezolvarea neclarităților și a pretențiilor. 

3. Bunurile nu pot să fie valorificate

Fără succesiune, bunurile nu pot fi legal transferate sau vândute. De exemplu, dacă moștenirea include proprietăți imobiliare, acestea nu pot fi vândute, închiriate sau ipotecate fără ca succesiunea să fie finalizată. 

Problema nerezolvată poate afecta direct situația financiară a moștenitorilor, în special dacă aceștia se bazează pe valorificarea acestor bunuri.

4. Cheltuieli suplimentare

Amânarea sau neînceperea succesiunii generează costuri mari în viitor. Chiar dacă succesiunea nu a fost realizată, taxele și impozitele pe proprietăți tot vor trebui să fie plătite odată ce acestea sunt moștenite. 

În plus, dacă procesul de succesiune este amânat pe o perioadă îndelungată, moștenitorii ar putea fi nevoiți să plătească penalități pentru nerespectarea obligațiilor fiscale.

În cât timp se face o succesiune 

Succesiunea poate fi inițiată în orice moment după deces, dar este esențial ca aceasta să fie făcută într-un interval de maximum un an de la data decesului. După acest termen, se consideră că moștenitorii au renunțat tacit la moștenire. 

Pe de altă parte, este posibil să existe și situații mai speciale care împiedică inițierea succesiunii în interval de un an. Cum ar fi situația în care moștenitorii nu sunt conștienți de existența unei moșteniri. În acest caz, moștenitorii pot să solicite unei instanțe un termen suplimentar pentru acceptarea moștenirii. 

Cât costă o succesiune 

Costurile pentru realizarea succesiunii variază în funcție de valoarea bunurilor moștenite și de onorariul notarului.

Tarifele notariale pentru o succesiune sunt reglementate și calculate în funcție de valoarea masei succesorale, adică de totalul bunurilor moștenite. 

Astfel, onorariul notarial poate să fie de 1% din din valoarea totală a bunurilor moștenite, dar nu mai puțin de 1.000 lei. Dacă valoarea masei succesorale este de 100.000 lei, onorariul notarial va fi în jurul valorii menționate. Pentru o moștenire de 500.000 lei, onorariul poate ajunge la 5.000 lei.

Costurile unei succesiuni mai implică și taxa de timbru. Aceasta poate varia între 0,5% și 1% din valoarea bunurilor imobiliare moștenite, în funcție de zonă și tipul de imobil. 

La calcul se mai adaugă și impozitul pe succesiune care poate însemna 1% din valoarea unui imobil moștenit dacă succesiunea nu este finalizată în doi ani de zile. În schimb, impozitul este zero dacă succesiunea este realizată în termen. 

Știind aceste valori, iată un exemplu de calcul. Pentru o succesiune cu o masă succesorală de 200.000 lei, costurile ar putea fi următoarele:

• Onorariul notarial: 2.000 lei (1% din 200.000 lei); 
• Taxa de timbru: 1.000 lei (0,5% din 200.000 lei pentru un imobil în mediul urban); 
• Impozitul pe succesiune: 0 lei (dacă succesiunea se face în termen de 2 ani)

Astfel, o succesiune pentru totalul bunurilor moștenite în valoare de 200.000 de lei poate ajunge să coste 3.000 de lei.