Ce se întâmplă dacă un moștenitor nu se prezintă la succesiune. Ce spune legea 

Succesiunea garantează legal folosirea bunurilor lăsate de o persoană defunctă moștenitorilor săi. Există situații în care unul dintre moștenitori nu știe de succesiune sau nu vrea să participe, lucru care poate complica acest partaj. Iată ce se întâmplă dacă un moștenitor nu se prezintă la succesiune și cum este afectat acest proces. Îți arătăm ce spune legea și dacă moștenitorul vine cu revendicări după finalizarea succesiunii. 

Ce este succesiunea și cine are dreptul la moștenire

Prin succesiune se înțelege procesul juridic prin care bunurile unei persoane care a decedat sunt transmise legal către moștenitorii săi legali sau testamentari. 

În România, succesiunea se deschide în momentul decesului persoanei și are loc fie prin intermediul unui notar public, fie prin instanța de judecată, în cazul în care moștenitorii nu se înțeleg. 

Moștenitorii legali sunt cei care au un drept consacrat de lege să primească o parte din averea defunctului. În general, aceștia sunt rudele de sânge ale defunctului, împărțite în 4 clase de moștenitori legali:

1. Descendenții: copiii și nepoții defunctului; 
2. Ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații și surorile);
3. Ascendenții ordinari: bunici și străbunici; 
4. Colateralii ordinari: unchi, mătuși, veri. 

Pe de altă parte, moștenitorii testamentari sunt persoanele desemnate de defunct printr-un testament valid să primească o parte sau întreaga moștenire, indiferent de relația de rudenie.

Foarte important, Codul Civil arată că succesiunea trebuie să fie deschisă la un an de la decesul persoanei. Dacă termenul este depășit, moștenitorii pot ajunge să plătească anumite costuri suplimentare pentru moștenire, cum ar fi taxe neplătite. Sau se pot trezi că moștenirea intră în proprietatea statului, dacă bunurile sunt declarate vacante. 

Acte necesare pentru succesiune

Pentru a face o succesiune, trebuie să prezinți următoarele acte în fața unui notar public: 

• Certificatul de deces al defunctului;
• Actele de identitate ale moștenitorilor;
• Certificatul de naștere și, eventual, cel de căsătorie ale moștenitorilor; 
• Actele de proprietate ale defunctului (contracte de vânzare – cumpărare, titluri de proprietate, etc.);
• Un certificat de atestare fiscală care să ateste situația fiscală a defunctului;
• Testamentul, dacă există.

Ce se întâmplă de fapt dacă un moștenitor nu se prezintă la succesiune

Dacă un moștenitor nu se prezintă la succesiune, consecințele pot varia în funcție de circumstanțe. 

Pot exista diverse motive pentru care un moștenitor nu participă la procesul succesoral: fie nu este informat, fie pur și simplu nu dorește să participe. În funcție de motive, iată ce se poate întâmpla dacă un moștenitor nu se prezintă la succesiune: 

Acceptarea tacită sau explicită a moștenirii

Articolul 1103 din Codul Civil arată că moștenirea trebuie acceptată în termen de un an de la data deschiderii succesiunii. Neacceptarea moștenirii în acest termen echivalează cu renunțarea la moștenire. 

Acceptarea moștenirii poate fi explicită, prin declarație notarială, sau tacită, prin acte care sugerează acceptarea, cum ar fi plata datoriilor defunctului sau administrarea bunurilor acestuia. 

Renunțarea la moștenire

Dacă moștenitorul nu dorește să accepte moștenirea, acesta poate face o declarație de renunțare la moștenire în fața notarului. În acest caz, dreptul de moștenire va trece la ceilalți moștenitori legali sau testamentari. 

Consecințele neprezentării

În cazul în care un moștenitor nu se prezintă, dar nu renunță formal la moștenire, ceilalți moștenitori pot merge mai departe cu partajul bunurilor succesorale. 

Moștenitorul absent poate pierde dreptul său la succesiune dacă nu acționează în termenul legal de un an, deoarece acest termen este de netăgăduit. 

Moștenitorul cere o parte din moștenire după finalizarea succesiunii

Situația se complică atunci când un moștenitor care nu a participat la proces, deși moștenirea s-a finalizat, dorește ulterior să ceară partea sa de moștenire. 

Contează foarte mult dacă moștenitorul a avut sau nu cunoștință de deschiderea succesiunii și dacă termenul de un an a expirat. Iată cazurile concrete: 

Dacă moștenitorul nu a fost informat: Conform Codului Civil, moștenitorul care nu a avut cunoștință de moștenirea deschisă poate solicita redeschiderea succesiunii în instanță. Acesta poate invoca ignorarea termenului din motive justificate. Instanța poate dispune rectificarea actului de partaj și acordarea drepturilor cuvenite moștenitorului respectiv, în funcție de circumstanțele cazului.

Dacă moștenitorul a știut, dar nu a acționat în termenul legal: Dacă moștenitorul a avut cunoștință de deschiderea succesiunii, dar nu a acționat în termenul legal de un an, dreptul său de a accepta moștenirea se stinge. După expirarea termenului, succesiunea devine definitivă și nu mai poate fi modificată decât printr-o acțiune în anulare, în cazul în care există motive solide, cum ar fi vicierea consimțământului. 

Acțiunea în reducțiunea liberalităților: În cazul în care moștenitorul absent dorește să revendice o parte din moștenire după ce succesiunea a fost împărțită între ceilalți moștenitori, acesta poate iniția o acțiune în reducțiunea liberalităților excesive, dacă se constată că s-au făcut donații sau testamente care au încălcat rezerva succesorală la care avea dreptul.

De ce este necesară succesiunea

Succesiunea este necesară pentru a clarifica, într-o manieră legală și organizată, transmiterea averii persoanei decedate către moștenitori. 

Dacă succesiunea nu este realizată la timp, proprietățile și bunurile defunctului rămân blocate, ceea ce împiedică moștenitorii să le folosească sau să le administreze legal. De asemenea, succesiunea este esențială pentru a rezolva eventualele conflicte între moștenitori și pentru a proteja drepturile tuturor persoanelor implicate.

Nu în ultimul rând, procesul de succesiune conferă claritate juridică și previne litigii pe termen lung între moștenitori.