Ce trebuie să faci pentru a realiza o succesiune și la ce costuri să te aștepți

Ți-am pregătit toate informațiile necesare pe care ar fi bine să știi dacă trebuie să faci o succesiune. Și am făcut și un exemplu de calcul, să știi cât costă o succesiune. Pentru că, dincolo de procedura în sine, costurile sunt o parte importantă a acestei operațiuni. 

Vine în moment în viața oricăruia dintre noi când trebuie să rezolvăm tot felul de proceduri legale care țin de bunul mers al vieții. O astfel de procedură este și succesiunea în cazul unui deces. Doar prin succesiune moștenirile se pot împărți legal, egal și echitabil chiar dacă procedura vine la pachet cu interacțiuni anevoioase cu statul, timpi lungi de așteptare și un cost care poate varia. Până să afli cât costă o succesiune, iată ce alte detalii ar trebui să știi. 

Ce este succesiunea și cum se realizează

La bază, succesiunea, sau moștenirea după caz, este definită prin lege drept procedura legală prin care bunurile mobile și imobile ale unei persoane care a încetat din viață intră în posesia unuia sau mai multor moștenitori. În categoria de bunuri pot intra, de exemplu, locuințe, autoturisme, conturi bancare sau terenuri. Totodată, prin succesiune se moștenesc și eventualele datorii. 

Succesiunea se realizează la biroul notarial a cărui activitate aparține de circumscripția judecătoriei unde persoana decedată a avut ultimul domiciliu. În cazul în care moștenitorii nu se înțeleg între ei și își contestă calitatea, succesiunea se stabilește într-o instanță judecătorească. 

Moștenitorii legali sunt specificați în funcție de situație. Astfel, dacă este vorba de o moștenire lăsată prin testament, atunci moștenitorii sunt persoanele specificate în document. 

În cazul unei succesiuni legale, moștenitorii sunt clasați astfel: 

• Grupa I: soțul supraviețuitor, copiii persoanei decedate, nepoți, strănepoți, care, potrivit legii, pot fi copii naturali sau adoptați; 
• Grupa II: părinți, frați, surori sau descendenți; 
• Grupa III: bunici sau străbunici ai persoanei decedate, pe linie maternă sau paternă; 
• Grupa IV: mătuși, unchi, veri primari sau frați și surori ai bunicilor, până la gradul al patrulea de rudenie. 
• În funcție de ordine este luată în calcul prioritatea moștenitorilor. Împărțirea averii se face în funcție de clasa din casa face parte moștenitorul. Averea se împarte egal între rudele din aceeași clasă, cu același grad de rude. 

Soțul supraviețuitor primește următoarele cote la moștenire: 

• un sfert din moștenire dacă împărțirea se face cu copiii; 
• o treime din moștenire dacă aceasta se împarte cu părinții, frații, surorile și copiii acestora; 
• jumătate din moștenire dacă este împărțită cu bunicii sau cu rudele de până la gradul patru.

Dacă nu există moștenitori naturali, legitimi sau stabiliți prin testament, atunci bunurile sunt moștenite de soț sau de soție. În cazul în care nu există nicio astfel de rudă, moștenirea rămasă trece în proprietatea statului. 

Procedura de succesiune se poate demara imediat după decesul persoanei. În primul an de la deces, legea prevede ceea ce se numește opțiune succesorală. Adică, moștenitorii se pot decide dacă renunță sau acceptă succesiunea. Atenție, însă, dacă trec mai mult de doi ani de la decesul persoanei, atunci costurile succesiunii cresc. 

Actele necesare pentru a face o succesiune

Succesiunea aduce cu sine necesitatea procurării unei serii de acte pe care trebuie le prezinți notarului în original. Iată care sunt actele de care ai nevoie pentru deschiderea procedurii de succesiune: 

• Certificatul de deces
• Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor
• Certificatele de naștere și de căsătorie ale moștenitorilor
• Hotărârile judecătorești sau certificatele de divorț ale moștenitorilor, acolo unde este cazul
• Certificatul de naștere și de căsătorie al soțului în viață/ certificatul de deces al soțului/ sentința ori certificatul de divorț, acolo unde este cazul
• Adeverința de schimbare a numelui pe cale administrativă, acolo unde este cazul
• Declarațiile de opțiune succesorală
• Testamentul, dacă acesta există
• Procura în formă autentică a persoanelor împuternicite să îi reprezinte pe moștenitori la succesiune, dacă aceștia nu pot fi prezenți în persoană.

Acestea sunt doar o parte dintre acte. Trebuie să mai faci dovada proprietății bunurilor pe care persoana decedată le-a avut și care acum sunt considerate masă succesorală. Așa că trebuie să mai aduci la notar o altă serie de acte, între care se numără: 

• Actele proprietate pentru bunuri, cum ar fi contractele de vânzare-cumpărare
• Pentru bunuri precum mașini sau imobile e nevoie de un certificat de atestare fiscală. De regulă, acest certificat se eliberează la Primărie și are o valabilitate de 30 de zile
• Certificat fiscal de la ANAF, valabil to 30 de zile
• Documentul de intabulare, planul de amplasament și releveu în cazul imobilelor care sunt intabulate în cartea funciară
• Actul care dovedește concesiunea unui loc de veci 
• Extras de cont
• Certificate de acționar, dacă e cazul
• Talon și carte auto

Documentele care au o valabilitate redusă trebuie să fie procurate în ultimă instanță, după ce biroul notarial emite o adresă. Totodată, nu uita că unele acte luate de la instituțiile statului au termene de eliberare chiar și de 45 de zile. Așa că înarmează-te cu multă răbdare. 

Succesiunea poate dura de la câteva săptămâni, până la câteva luni. În acest caz, ești condiționat de obținerea actelor, de numărul de moștenitori implicați și de bunurile din masa succesorală. 

Cât costă o succesiune: costuri și exemplu de calcul

E important să știi cât costă o succesiune, mai ales după efortul depus în a găsi și procura toate actele necesare. Costurile pentru succesiune nu sunt fixe. Costurile variază în funcție de valoarea bunurilor moștenite, iar fiecare birou notarial practică tarife diferite. 

Pentru a obține un certificat de moștenitor costurile încep de la 300 de lei, iar pentru procedura de succesiune prețurile notarilor încep de la 500 de lei. Există și unele tool-uri online care îți pot face un estimat de cost. 

Nu uita de taxele notariale. Care pentru bunurile imobile sunt stabilite în funcție de Grila Notarială. Aici ai documentele care arată ce procente și ce sume sunt acceptate în birourile notariale. Mai mult, dacă succesiunea se dezbate la mai mult de doi ani de la deces, atunci trebuie să mai plătești 1% din valoarea bunurilor imobile. 

Iată un exemplu de calcul: dacă moștenirea înseamnă un apartament de trei camere, un cont bancar cu o sumă de bani și un teren de până în 500 metri pătrați, atunci costurile pentru succesiune pot ajunge să fie între 3.000 și 4.000 de lei. Dacă mai sunt implicate procuri, traduceri sau legalizări de acte, atunci costurile se pot dubla. 

De ce e important să ai un certificat de moștenitor

După ce succesiunea se finalizează, notarul îți eliberează un certificat de moștenitor cu detalii despre defunct, ce calitate ai, ce cotă din bunuri poți moșteni și ce bunuri au făcut obiectul dezbaterii. 

Obținerea certificatului de moștenitor este foarte importantă. Dacă vrei să vinzi, să închiriezi sau să donezi un bun imobil, atunci fără acest act nu vei putea acest pas. Același lucru este valabil și pentru a intra în posesia unor sume de bani existente pe numele decedatului sau pentru a înstrăina și utiliza un autoturism. 

Acesta ar fi tot procesul realizării unei succesiuni. Știm, pare complicat, însă procedura este făcută în așa fel încât să garanteze legitimitate asupra bunurilor dobândite. Nu îți rămâne decât să ai răbdare și să ai la tine toate actele necesare.