Ferestrele care nu izolează corespunzător pot contribui semnificativ la pierderile de căldură și la creșterea cheltuielilor de încălzire. În cazul ferestrelor foarte vechi, înlocuirea tâmplăriei poate fi o soluție mai eficientă pe termen lung, iar aerisirea corectă rămâne importantă pentru menținerea unui climat interior sănătos. Află din articol ce soluții ai ca să reduci pierderea de căldură pe la ferestre.
În sezonul rece, o parte importantă din căldura unei locuințe se poate pierde prin ferestre, mai ales dacă acestea sunt vechi, nu se închid corespunzător sau au o izolație termică slabă. Chiar dacă sistemul de încălzire funcționează normal, camerele se pot răci mai repede, iar consumul de energie crește pentru a menține o temperatură confortabilă.
Din fericire, există câteva soluții practice care pot limita aceste pierderi, fără să fie nevoie întotdeauna de înlocuirea ferestrelor. Iată câtă căldură se pierde, de ce se întâmplă acest lucru și ce măsuri poți lua înainte de venirea frigului.
Câtă căldură se pierde pe la ferestre
Ferestrele sunt printre zonele unei locuințe prin care căldura se poate pierde cel mai ușor. În medie, aproximativ 20 – 25% din pierderile totale de căldură ale unei case pot fi asociate ferestrelor, însă procentul diferă în funcție de construcție. În unele locuințe modern, eficient izolate, acesta poate fi de aproximativ 10%, în timp ce în clădirile mai vechi, cu ferestre slab izolate, poate ajunge la 30% sau chiar mai mult.
Explicația ține de modul în care căldura trece prin sticlă și prin elementele care alcătuiesc fereastra. Sticla simplă izolează destul de slab, astfel că diferența dintre temperatura interioară și cea exterioară favorizează transferul de căldură. Fenomenul se produce prin conducție și radiație termică, iar efectele sunt mai evidente în zilele geroase, când suprafața geamului devine rece și reduce confortul din apropierea ferestrei.
O altă cauză frecventă o reprezintă infiltrațiile de aer. Garniturile uzate, tocurile deformate sau ferestrele care nu se mai închid bine permit aerului rece să pătrundă în încăpere. Astfel apar curenții de aer care pot fi simțiți în apropierea ferestrelor, chiar dacă temperatura indicată de termostat este una normală. Problema este întâlnită atât la tâmplăria veche din lemn, cât și la ferestrele din PVC care nu au fost întreținute sau reglate corespunzător.
Contează și calitatea izolației din jurul ferestrei. Dacă între toc și perete există spații neetanșate, căldura poate ieși prin aceste zone, indiferent cât de performant este geamul. Un montaj defectuos sau materialele izolatoare deteriorate pot accentua pierderile și pot favoriza apariția condensului.
De reținut:
Eficiența unei ferestre poate fi evaluată prin coeficientul de transfer termic, notat cu U. Acesta arată câtă căldură trece printr-o suprafață în condițiile unei anumite diferențe de temperatură. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât fereastra izolează mai bine. De exemplu, o fereastră veche cu geam simplu poate avea un coeficient de aproximativ 4,8 – 5,8 W/m²K*, în timp ce una modernă, cu geam dublu performant, poate ajunge la aproximativ 1,1–1,4 W/m²K.
*W/m²K înseamnă wați pe metru pătrat și pe kelvin și este unitatea de măsură a coeficientului de transfer termic.
Fiecare element reprezintă:
- W (watt) – cantitatea de căldură transferată într-o secundă, exprimată ca putere termică.
- m² (metru pătrat) – suprafața ferestrei prin care se transferă căldura.
- K (kelvin) – diferența de temperatură dintre interior și exterior. O diferență de 1 kelvin este egală cu o diferență de 1 grad Celsius.
De exemplu, un coeficient de 5 W/m²K înseamnă că printr-un metru pătrat de fereastră se transferă 5 wați de căldură pentru fiecare grad de diferență dintre temperatura interioară și cea exterioară.
Cum să reduci pierderea de căldură pe la ferestre
Reducerea pierderilor de căldură începe cu verificarea ferestrelor și identificarea locurilor prin care pătrunde aerul rece. În multe cazuri, câteva lucrări simple de întreținere și etanșare pot îmbunătăți confortul termic al locuinței, fără investiții importante.
Una dintre cele mai accesibile metode este aplicarea unor benzi de etanșare din spumă, cauciuc sau silicon. Acestea se montează pe conturul zonelor de închidere ale ferestrei și ajută la blocarea curenților de aer care pătrund prin rosturi. Benzile trebuie alese în funcție de dimensiunea spațiilor și aplicate pe suprafețe curate, astfel încât fereastra să se poată închide în continuare corect. Este important să nu fie acoperite orificiile de drenaj sau ventilație ale tâmplăriei.
Dacă aerul rece pătrunde prin spațiile dintre toc și perete, o soluție este folosirea unui material de calafatare sau a unui etanșant pe bază de latex acrilic. Acesta poate umple fisurile mici și poate împiedica circulația aerului prin rosturi. Pentru spațiile mai mari se poate utiliza spumă poliuretanică de montaj, care trebuie ulterior protejată și finisată corespunzător. Astfel de intervenții sunt utile mai ales în cazul ferestrelor montate necorespunzător sau al celor la care materialele de etanșare s-au deteriorat în timp.
Un ajutor suplimentar îl pot oferi draperiile groase, termoizolante. În timpul nopții, când temperaturile exterioare scad, acestea formează un strat suplimentar între geamul rece și aerul din cameră, limitând pierderile de căldură. Ziua, în schimb, este recomandat să fie deschise atunci când soarele bate direct în ferestre, pentru a permite încălzirea naturală a încăperii. Draperiile nu ar trebui să acopere caloriferele deoarece pot împiedica distribuirea eficientă a căldurii în cameră.
O altă măsură importantă este înlocuirea garniturilor vechi ale ferestrelor. În timp, cauciucul își pierde elasticitatea, se întărește sau crapă, iar fereastra nu mai poate asigura o închidere etanșă. Schimbarea garniturilor deteriorate cu unele compatibile cu tâmplăria poate reduce infiltrațiile de aer. În cazul ferestrelor din PVC sau lemn, poate fi necesară și reglarea mecanismelor de închidere, astfel încât cerceveaua să apese uniform pe garnituri.
Pentru locuințele cu ferestre foarte vechi, cea mai eficientă soluție pe termen lung poate fi înlocuirea tâmplăriei cu una modernă, prevăzută cu geam dublu sau triplu. Aceste ferestre folosesc două sau trei foi de sticlă, separate prin spații umplute cu aer sau gaze inerte, precum argonul și kriptonul, care limitează transferul de căldură.
În plus, geamurile moderne pot avea sticlă de tip Low-E, prevăzută cu un strat special care reduce pierderile de căldură prin radiație. Comparativ cu ferestrele vechi, cu geam simplu, modelele performante pot reduce transferul termic prin fereastră cu până la 70% sau chiar mai mult, în funcție de caracteristicile celor două sisteme.
Dacă aerisești, pierzi căldura?
Aerisirea locuinței în timpul sezonului rece este necesară, chiar dacă afară temperaturile sunt foarte scăzute. Deschiderea ferestrelor duce inevitabil la pierderea temporară a unei cantități de căldură, însă modul în care este făcută aerisirea poate limita consumul suplimentar de energie.
O metodă eficientă este deschiderea largă a ferestrelor timp de aproximativ 5 – 10 minute, în locul menținerii lor rabatate pentru perioade lungi. În acest interval, aerul din cameră se poate împrospăta rapid, în timp ce pereții, mobilierul și podeaua își păstrează o mare parte din căldura acumulată. După închiderea ferestrelor, aceste suprafețe contribuie la încălzirea aerului proaspăt, astfel că temperatura interioară se poate reface mai repede.
În schimb, atunci când o fereastră rămâne rabatată timp de câteva ore, pierderile de căldură continuă, iar suprafețele din apropiere se pot răci treptat. În aceste condiții, sistemul de încălzire trebuie să funcționeze mai mult pentru a compensa energia pierdută.
Aerisirea are și un rol important în controlul umidității din locuință. Gătitul, dușurile, uscarea hainelor și chiar respirația contribuie la acumularea vaporilor de apă în aer. Dacă umiditatea rămâne ridicată, vaporii se pot condensa pe geamurile și pereții reci, favorizând în timp apariția mucegaiului. Prin aerisire, excesul de umiditate poate fi eliminat, iar calitatea aerului interior se îmbunătățește.
Pentru rezultate bune, locuința poate fi aerisită de mai multe ori pe zi, în funcție de activitățile desfășurate și de numărul persoanelor din casă. O singură aerisire scurtă nu asigură întotdeauna necesarul de aer proaspăt pentru întreaga zi. Deschiderea ferestrelor aflate pe laturi opuse poate accelera schimbul de aer, iar reducerea temporară a încălzirii în timpul aerisirii ajută la evitarea consumului inutil.
Prin urmare, aerisirea nu trebuie evitată de teama pierderilor de căldură. Atunci când este făcută corect, aceasta permite împrospătarea aerului și eliminarea umidității, fără răcirea excesivă a locuinței.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
