Cum arată viața într-un cămin studențesc în România și în Germania

Să îți transformi camera de cămin studențesc într-un spațiu în care chiar să te simți ca acasă poate fi greu. Dar nu e imposibil. Pentru a afla soluțiile salvatoare am vorbit cu două studente – una de la Iași, alta din orașul german Hildesheim – dispuse să ne împărtășească experiențele lor.

Un loc în cămin – acul în carul cu fân

În România, capacitatea de cazare a căminelor de stat este de 107.682 de locuri conform informării transmise AGERPRES de Ministerul Educației Naționale. Dat fiind că în anul universitar 2018-2019, s-au înscris în învățământul superior 533.700 de studenți – conform situației publicate de Institutul Național de Statistică – rezultă că numai 20,18% dintre studenți pot beneficia de un loc la un cămin de stat.

Cei care, totuși, „trag lozul câștigător” și pot sta la cămin, nu ajung chiar în Raiul locativ. Avantajul de a fi mai ieftin decât să stai într-un apartament închiriat e combătut de condițiile austere pe care o cameră de cămin studențesc le oferă.
Spațiul este restrâns – și, în România, îl împarți cu cel puțin un coleg -, baia și bucătăria sunt, de obicei, la comun, iar camerele sunt amenajate standard. Te întâmpină ca o planșă aproape goală. Pereții sunt nedecorați și ai mobilă pentru strictul necesar, în care trebuie să înghesui, cumva, toate lucrurile pe care le-ai cărat cu tine. Haine, cărți, cursuri, accesorii, unelte de curățenie, veselă, electrocasnice, recipiente de depozitat mâncarea, „zestrea” oricărui student care se respectă. Tu vii cu toate după tine. Colegul tău de cameră vine cu toate după el. În aceste condiții, cum îți transformi camera de cămin într-un spațiu ca acasă?

România versus Germania: condiții, prețuri și suprafața camerei de cămin studențesc

Bianca Deleanu, studentă la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”  în Iași, locuiește într-un cămin studențesc de stat din anul întâi de facultate. Acum este în al patrulea an, iar în tot acest timp a trecut prin mai multe etape cu personalizarea și mobilarea camerei, pe care o împarte cu o colegă.

„Majoritatea camerelor din căminul meu sunt de două persoane. Cea în care stau eu cred că are 2,7 x 4 metri, asta înseamnă undeva la 10,8 metri pătrați, ceea ce nu este nici foarte puțin, dar nici foarte mult. Te descurci!”, ne-a povestit Bianca.

Când s-a mutat, în cameră existau doar câte un pat pentru fiecare persoană și un dulap de haine. Între timp, administrația căminului a decis să completeze fiecare spațiu cu câteva piese de mobilier necesare pentru un student. „De anul acesta, s-au schimbat lucrurile. Pentru că pot exista situații mai dificile acasă, ori nu toată lumea poate sau vrea să investească în mobilierul din cămin, au adus un dulap pentru haine mai mare sau un dulap pentru depozitare, două birouri și două scaune, dar și două rafturi”, a explicat ea. Iar prețul pentru a trăi într-o astfel de cameră este de 135 de lei pe lună.

În alte țări europene, lucrurile stau puțin altfel. Medeea Stark, studentă în anul I la un master de Restaurare și Conservare Pictură la o universitate din Hildesheim, Germania, ne-a povestit cum arată la ei o cameră de cămin studențesc. „Camera mea actuală are o suprafață de 12 metri pătrați și e una dintre cele mai mici disponibile”, ne-a spus ea. Cu o experiență acumulată deja din două orașe germane, Medeea ne-a spus că acolo, întotdeauna, fiecare student are camera lui.

„Chiria costă între 220 și aproximativ 300 de euro”, ne-a mai relatat Medeea. „Camerele mai scumpe au avantajul că sunt puțin mai mari și sunt dotate și cu baie”, a explicat ea. Iar încăperile sunt mobilate cu strictul necesar: „mobila este simplă, relativ minimalistă. Ai un pat de o persoană, un șifonier (prea mic dacă mă întrebați pe mine), un birou spațios și niște rafturi pentru depozitare. La intrare, este montată o chiuvetă despărțită de restul camerei printr-un mic paravan”.

A amenaja sau a nu amenaja, în funcție de regulile căminului

Diferențele dintre un cămin studențesc din România și unul din Germania sunt mari și la capitolul reguli de amenajare. Într-o cameră de cămin din România, studentul are voie să facă aproape orice modificări. „Nu există o regulă anume în ceea ce privește amenajarea. Poți să bați cuie, poți să lipești chestii pe pereți, îți poți pune tapet, îți poți pune rafturi. Poți face cam orice simți nevoia ca să-ți exprimi personalitatea și să faci un spațiu intim”, ne-a povestit Bianca. Există, totuși, și limite. „Nu ai voie să ai plită în cameră sau să îți întinzi rufele la geam”, a adăugat studenta de la Iași.

Medeea, pe de altă parte, ne-a spus că în Germania trebuie să păstrezi camera așa cum ai primit-o. „Se cere o garanție, reprezentând chiria pe trei luni. Această garanție asigură faptul că studentul va păstra camera în aceleași condiții în care i-a fost încredințată”, a explicat ea. Regulile sunt mult mai restrictive ca la noi. „Zugrăvirea iese complet din discuție, deoarece camerele sunt zugrăvite după plecarea fiecărui student. Nu ai voie să bați cuie în pereți sau să pui șuruburi în mobilă… practic, nu ai voie să modifici nimic”, ne-a mai spus studenta româncă din Germania.

Ce soluții a găsit Medeea, în ciuda limitărilor

Asta nu înseamnă, totuși, că nu există soluții pentru personalizarea spațiului. Medeea a mutat mobila, a cumpărat decorațiuni și accesorii și a făcut tot posibilul să își transforme camera de cămin într-un cămin. „Mi-am mutat mobila, pentru că sunt pasionată de Feng Shui și încerc, în orice spațiu în care locuiesc, să aplic câteva principii pe care le consider relevante. A… și oglinda. E a treia oară când locuiesc în Germania la cămin și, de fiecare dată, am cumpărat altă oglindă!”, ne-a povestit.

Pentru că nu are voie să bată cuie în pereți, a fost nevoită să improvizeze. „Oglinda auto-adezivă este cea mai bună, ușor de montat pe orice ușă. Am cumpărat-o de la Ikea, lipiciul adeziv se dezlipește foarte ușor de pe ușă cu puțină apă caldă, ceea ce a fost un plus în alegerea ei”, a explicat ea.

Fiind studentă la Arte, imaginația și creativitatea i-au fost puse la încercare când a primit un spațiu gol, amenajat în nuanțe neutre. „Nu mă reprezenta, așa că mi-am pus amprenta pe el”, spune Medeea. Și-a cumpărat un covor pufos și câteva accesorii pentru PinBoard-ul care era deja în cameră. A găsit și câteva magazine prietenoase cu bugetul de student, de unde își cumpără adesea mici decorațiuni. „Magazinele mele preferate sunt Henna și Flying Tiger, dar și TK Maxx. Acolo găsesc mereu mici decorațiuni interioare, nu dau pe ele mai mult de 10 euro și le urmăresc, în general, la reduceri”, a explicat ea.

Multe dintre diversele obiecte adunate de ea de-a lungul anilor au devenit parte din amenajare. „Sunt o mare colecționară de amintiri. Poze, scoici, pietricele, castane, bilete de autobuz din locurile în care am fost. Am o colecție întreagă de amintiri legate de oamenii dragi mie”, ne-a povestit ea.

Iar o altă soluție pe care a găsit-o (și care e la îndemâna oricui) e instalația luminoasă. „Mai am chestia asta cu beculețele, probabil de când am început să fac research despre conceptul Hygge. Mi-am montat tot felul de instalații de beculețe în cameră”, ne-a mai spus Medeea.

„Un alt lucru important la mine în cameră e mirosul. Am mereu bețișoare parfumate. Acum am cumpărat unul de la Tk Maxx cu aromă de Vanilla Pumpkin, iar când deschid ușa de la cameră pare că tocmai am scos o prăjitură din cuptor. Evident, mi-am pus și picturile mele pe perete, mi se pare că îi dau camerei un aer mult mai personal”, a adăugat ea.

Cum a amenajat Bianca

În cazul căminelor din România, regulamentul privind amenajarea nu este la fel de strict ca la nemți, ceea ce poate avea avantaje, dar și dezavantaje. „La început, camera de cămin studențesc e goală și urâtă, este exact cum o lasă cel care a stat înainte. De cele mai multe ori, persoana respectivă avea alte gusturi față de ce îți place ție, așa că te apuci să văruiești tu – cel puțin așa a fost în cazul meu”, a povestit Bianca.

Pe lângă zugrăveală, a adăugat și mici obiecte cu care și-a personalizat camera de cămin studențesc. „Mai pui niște beculețe, ca să fie cozy, niște tablouri, poze și alte chestii drăguțe”, a spus ea.

Majoritatea acestor decorațiuni le-a strâns pe parcursul mai multor ani. „În fiecare an, am această obsesie să merg să cumpăr lucruri. În primii ani, cumpăram multe decorațiuni, rame de tablouri, lumânări parfumate, luminițe sau alte obiecte care să lumineze, panouri de agățat diverse sau de scris pe ele, borcănașe, vaze, plăntuțe și alte lucruri mici”, a explicat.

Cât despre mobilă, Bianca nu a simțit nevoia să mai aducă nimic în cameră, pe lângă ce era acolo deja. „Fiind destul de puțin loc, nu îți vine să mai aduci alte obiecte de mobilier, e mai bine să ai pe unde merge”, ne-a povestit ea.

Spațiile de depozitare: suficiente sau nu?

Bianca s-a mutat la cămin din Constanța, așa că a fost nevoită să își transporte lucrurile pe o distanță destul de mare. „La început de an, mă burdușeam cu de toate și îmi aduceam lucruri de nu aveam loc să respir de ele. Însă, cu timpul, înveți ce îți trebuie și ce nu, ca să te încadrezi în ce spațiu ai”, ne-a spus Bianca.

Un factor care a determinat decizia de a trăi minimalist este și etajul la care se află camera ei actuală. „Asta e o consecință a faptului că nu mai stau la parter, ca anul trecut, și îmi este super inconfortabil să car atâtea lucruri până la etajul trei”, ne-a explicat ea, așa că a învățat să își aducă doar minimul necesar și să nu fie nevoită să suplimenteze nici mobilierul pentru extra spațiu de depozitare.

În cazul Medeei, distanța de transportare a lucrurilor a fost chiar mai mare, însă asta nu a oprit-o să își aducă tot ce a simțit că are nevoie. „Am mulți pantofi. Probabil, statistic vorbind, ar fi trebuit să îmi încapă pe raftul de jos din dulap… dar nu”, ne-a spus ea. Așa că a improvizat: „mi-am cumpărat un pantofar, tot de la Ikea, și mi-am amenajat în spatele ușii un mic cuier”.

Comunitatea și senzația de intimitate

Atât în căminul Biancăi, cât și în cel al Medeei, baia și bucătăria sunt la comun. „Pe fiecare etaj este o bucătărie foarte bine echipată. Într-adevăr, e la comun și suntem destul de mulți, dar eu zic că e ok și așa”, ne-a povestit Bianca.

Diferența pare să o facă felul în care studenții își petrec timpul în spațiile comune, spune Medeea. „La noi, există o bucătărie open space cu living room. Acolo ne întâlnim, socializăm seara, gătim împreună, mâncăm împreună, este o experiență foarte diferită față de cea de la căminul din România, unde vecinii de palier abia dacă răspundeau la salut”, ne-a povestit ea.

În căminul Medeei, este chiar încurajată interacțiunea între studenți. „Există și o cameră de petrecere, pentru a cărei folosire este necesară plata unei garanții, deoarece este și ea dotată cu sisteme de redare a muzicii, mese, scaune și e important să se asigure că, în caz de deteriorare, pot fi luate altele.”, ne-a mai spus ea. În căminul din Iași, aceste spații nu există.

În loc de epilog

Indiferent de condiții, reguli și vecini, Bianca și Medeea s-au adaptat și au găsit soluții să își personalizeze camerele, astfel încât să își însușească pe deplin spațiul. Deși împrejurările sunt de așa natură încât trebuie să împarți totul cu alți colegi, asta nu înseamnă neapărat că ești privat de intimitate. Conform unui studiu Ikea realizat în România și alte 34 de țări, senzația de intimitate se poate asocia și cu relațiile pe care le dezvolți cu persoanele alături de care împarți spațiul de locuit. Nu e obligatoriu să fii acasă ca să te simți ca acasă.