ECO

Ce este noul standard nZEB și de ce ești obligat să-l respecți când construiești sau renovezi

Începând cu 2021, toate construcțiile noi și renovările majore din România trebuie să respecte noul standard nZEB, adoptat la nivel european. Asta presupune un nivel ridicat de eficiență energetică al clădirilor și reducerea dependenței de sursele de energie poluante – pentru a proteja mediul și pentru a crește calitatea vieții locatarilor. 

De fapt, este vorba de o directivă europeană transpusă obligatoriu și în legislația noastră, care încă nu este completă – unele detalii urmează să fie stabilite de către autorități în lunile următoare, inclusiv amenzile.

Europa și-a propus să polueze mult mai puțin și, până în 2050, să devină primul continent a cărui amprentă netă de carbon să fie zero. La nivelul Uniunii Europene, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie, generând 36% din emisiile de CO2, explică Mihai Toader-Pasti, cofondator EFdeN, un ONG care construiește case solare pentru competiții internaționale și realizează numeroase proiecte legate de sustenabilitate. 

De asemenea, clădirile sunt responsabile și pentru poluarea aerului, solului și apei, pe întreg ciclul de viață, de la extracție și producția componentelor și până la construcția și operarea clădirilor. În plus, astăzi foarte puține clădiri sunt proiectate și executate pentru a putea fi ușor reutilizate sau reciclate.  Așadar, era nevoie de un standard nZEB pentru a schimba modul în care construim, astfel încât să fie mai eco-friendly.

Acronimul nZEB vine de la „nearly zero energy building”, concept care înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte bună, care își generează o mare parte din consum (cel puțin 30%) din surse de energie regenerabile – fie local (prin panouri solare, pompe de căldură etc.), fie prin achiziția de energie din surse regenerabile, produsă la o distanță de maximum 30 de kilometri.

O clădire care respectă noul standard nZEB consumă (aproape) aceeași cantitate de energie cu cea pe care o produce. Altfel spus, diferența dintre energia consumată (pentru utilități, electronice, electrocasnice etc.) și cea produsă să fie zero – sau cât mai aproape de zero. 

Ce beneficii le aduce locatarilor o clădire care respectă standardul nZEB

O clădire care respectă acest standard nZEB este, în fapt, o clădire sustenabilă (sau „verde”). Adică e bună pentru oameni, bună pentru mediu și bună din punct de vedere economic. 

Iată cum:

  • consumă mult mai puține resurse, de cele mai multe ori generând o creștere de conform sau calitate a vieții; 
  • își poate genera singură o parte din resurse sau chiar întreg volumul necesar, fie că vorbim de energie, de apă sau de mâncare – în România astăzi, de exemplu, poți să produci energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice și să vinzi energia în exces în rețea, ca prosumator;
  • nefolosind materiale toxice și filtrând aerul prin sistemul de ventilație ce asigură o cantitate corectă de oxigen și o curățare a aerului de poluanți, este mai sănătoasă din punct de vedere al aerului din interior;
  • înseamnă un nivel de iluminat natural ridicat și un iluminat artificial dimensionat corect;
  • e realizată în așa fel încât să ai parte de o izolare fonică bună și un nivel de reverberație (ecou) interior imperceptibil.

Standardul nZEB se aplică și renovărilor majore

Standardul nZEB se aplică tuturor clădirilor noi private construite din 2021 încolo (fie că e vorba de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații), dar și renovărilor majore.

Iar potrivit legislației noastre, renovarea majoră înseamnă acea intervenție la nivelul unei clădiri care depășește ca valoare 25% din valoarea fiscală a clădirii, după cum a explicat într-o conferință de presă Radu Dudău, directorul Energy Policy Group (EPG), un ONG implicat în programul “România Eficientă”.

„Concret, vorbim de o serie întreagă de intervenții în cazul renovărilor, care înseamnă, de exemplu, sisteme de termoizolare avansate, ferestre cu proprietăți de termoizolare mult mai performante, sisteme economice de iluminare, instalații de încălzire, aerisire, ventilație, care să asigure o scădere semnificativă a consumului de energie pe metru pătrat ori an, până în zona de 50 kWh/m2/an, de la 180-400 KWh/mp/an, cât avem acum, în funcție de tipul de clădiri”, a explicat Radu Dudău, despre respectarea standardului nZEB în cazul renovărilor majore.

Da, aceste investiții vor fi mai costisitoare, însă banii vor fi recuperați în timp, deoarece facturile vor fi mai mici. Adică vei plăti mult mai puțin pentru consumul de energie electrică și termică, deci îți vei amortiza relativ rapid costurile suplimentare inițiale. 

Legislația nu e însă gata 100%

Deși unele lucruri sunt deja puse la punct, legislația privind standardul nZEB mai trebuie îmbunătățită: „România nu are astăzi un cadrul legislativ complet cu privire la întreg procesul de proiectare, construcție și verificare în ceea ce privește obținerea unei astfel de clădiri. Ideal acest lucru ar urma să se întâmple în următoarele luni, eliminând incertitudinea care există la momentul actual”, consideră Mihai. Problema este că ne aflăm într-un paradox: nu poți obține autorizația de construire dacă nu respecți standardele nZEB, dar nu toate regulile pentru implementarea lor sunt gata. Nici bucata despre amenzi nu este încă acoperită.

El spune că legislația va lua în considerare nivelul de dificultate al intervenției, atât funcțiunea clădirii (casă, bloc, clădire de birouri, spital, școală), cât și zona climatică în care este situată. Forma finală a pachetului legislativ va stabili clar și valorile și modul de calcul. 

„Și la bloc există soluții, atât de eficiență energetică, cât și de producție la nivel local cu ajutorul panourilor solare. Pentru diferență, locatarii vor putea opta pentru achiziția de energie verde la furnizorii de energie electrică, produsă la maxim 30 km de locul de consum. Chiar dacă energia nu este produsă local, asta nu înseamnă că ea nu poate fi produsă în alt loc din surse nepoluante sau cu amprentă foarte mică de CO2, ce nu presupune arderea combustibililor fosili”, a completat Mihai Toader-Pasti.

Autoritățile au făcut un prim pas pentru implementarea standardului nZEB, Ministerul Dezvoltării are în plan să aprobe o metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor (Mc001) care explică clar, pentru fiecare tip de clădire în parte, cum se calculează standardul nZEB. După aceea, proiectanții vor avea acces la un sistem software integrat care îi va ajuta să înțeleagă ce au de făcut și ce soluții pot implementa.

Noul standard nZEB i-ar putea responsabiliza pe cei din piața imobiliară

Acest standard va contribui și direct și indirect la creșterea calității mediului construit – dar depinde de noi în ce măsură, spune Mihai Toader-Pasti. Atrage atenția că este foarte importantă calitatea execuției: „nu este suficient ca la nivel de proiect să fie îndeplinite cerințele, ci este importantă și o analiză ulterioară bazată pe facturile la energie electrică și consumul raportat la suprafață și scenariul de utilizare, câte persoane sunt într-un spațiu, cât timp și ce activități derulează”, adaugă el.

Un alt punct critic în acest moment este lipsa datelor: nu știm exact câte locuințe ineficiente sunt, cât de ineficiente și din acest motiv este greu să avem o intervenție corectă și strategică la nivel național și să ne asigurăm că implementarea se face cu succes. „Un Registru Național al Clădirilor, cu date corecte și suficiente, și deschise pentru societate, ar putea fi un lucru foarte benefic. De asemenea, transparentizarea certificatelor energetice ar reduce optimismul actual exagerat, care în cele mai multe dintre situații nu reflectă realitatea”, adaugă Mihai Toader-Pasti.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
ULTIMELE ARTICOLE
icon

Dani Oțil face pentru prima dată turul casei lui din Corbeanca, plină cu pove...