Pentru a dona o casă, donatorul trebuie să facă procedura în mod voit, fără constrângeri, dar poate impune anumite condiții. Tocmai acestea din urmă pot declanșa o procedură legală prin care actul de donație poate să fie revocat. Uite dacă actul de donație poate fi atacabil, în ce condiții, de către cine și care sunt rezolvările. Detalii, pași și procedură, în articol.
Donația unei locuințe este, în teorie, unul dintre cele mai generoase gesturi pe care o persoană îl poate face în timpul vieții. Este vorba despre transferul gratuit al dreptului de proprietate asupra unui bun imobil – de obicei, între membrii familiei, cum ar fi părinți care le oferă copiilor o casă.
Însă în practică, acest gest poate genera conflicte juridice majore, mai ales în contextul unor relații tensionate sau atunci când alți moștenitori se simt nedreptățiți.
Actul de donație poate fi atacabil?
Potrivit articolului 985 din Codul Civil, donația este un contract solemn prin care o parte, denumită donator, dispune irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar, având ca intenție de bază gratificarea.
Actul de donație trebuie autentificat de notar pentru a fi valabil. Donatorul, adică persoana care deține casa, își exprimă în mod clar voința de a transfera dreptul de proprietate către donatar, fără să primească nimic în schimb.
Beneficiarul donației poate fi oricine: unul dintre copii, soțul sau soția, un nepot sau chiar o persoană din afara familiei. Totul se face în baza consimțământului liber exprimat, fără constrângeri sau influențe.
Potrivit Codului Civil, donația este un act irevocabil, cu excepția unor situații speciale, reglementate strict de lege. Cu toate acestea, sunt cazuri în care actul poate fi contestat sau chiar anulat, dacă anumite condiții nu sunt respectate.
De reținut: Un aspect esențial al actului de donație este intenția liberală a donatorului, cunoscută și sub denumirea de juridică de animus donandi; reprezintă motivul fundamental al încheierii acestui contract. Odată ce intenția donației a fost stabilită, acest aspect atrage și reducerea activului patrimonial al donatorului în favoarea donatarului. Fără legătura dintre intenția liberală și diminuarea patrimoniului, actul nu poate fi considerat drept contract de donație.
Când poate fi revocată donația
Deși donația este, în principiu, definitivă, ea poate fi anulată în instanță dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
Una dintre cele mai întâlnite este ingratitudinea donatarului. Dacă beneficiarul donației are un comportament grav și lipsit de respect față de cel care i-a oferit casa, de exemplu, îl insultă, îl alungă din locuință sau chiar comite o infracțiune împotriva lui, donatorul are dreptul să ceară revocarea donației.
Un alt motiv de revocare este neîndeplinirea unei obligații asumate. Spre exemplu, dacă actul de donație conține o clauză prin care donatarul trebuie să întrețină donatorul pe viață, iar acesta nu își respectă obligația, atunci actul poate fi atacat în instanță. Există și situații în care creditorii donatorului pot solicita anularea donației, dacă aceasta a fost făcută cu scopul de a ascunde bunurile sau de a evita plata datoriilor.
Toate aceste scenarii impun parcurgerea unei proceduri judiciare clare, cu probe și termene precise.
Cum se poate revoca donația unei case
Revocarea unei donații cere o acțiune în instanță și motive temeinice în acest sens.
Cele mai frecvente cauze, așa cum am explicat, sunt ingratitudinea și neîndeplinirea unei sarcini asumate în contract. Dar în anumite situații, donația se poate revoca și fără motiv concret, cum este cazul donațiilor făcute între soți, care pot fi revocate unilateral, atât timp cât căsătoria este în vigoare.
Procesul de revocare începe cu pregătirea unui dosar juridic. Donatorul, sau în unele cazuri moștenitorul lui, trebuie să adune probe clare care să demonstreze faptele incriminate: certuri grave, acte de violență, refuzul întreținerii sau alte comportamente ofensatoare. Apoi, cu ajutorul unui avocat, se depune o cerere la instanța competentă, însoțită de dovezi și martori.
Instanța va analiza cazul și, dacă admite cererea de revocare, actul de donație este desființat retroactiv. Asta înseamnă că proprietatea revine în patrimoniul donatorului, iar eventualele acte ulterioare, cum ar fi vânzarea casei către o altă persoană, pot fi la rândul lor afectate – mai ales dacă noul proprietar a cumpărat în cunoștință de cauză, cu rea-credință.
Donația poate fi atacată de moștenitori
Un alt punct sensibil într-un proces de donație este acela al moștenitorilor care se consideră nedreptățiți. Legea protejează o categorie specială de moștenitori, numiți rezervatari, anume copiii și soțul supraviețuitor. Aceștia au dreptul la o cotă minimă din moștenire, indiferent de dorința exprimată în acte de donație sau testament.
Dacă, de exemplu, dacă o mamă își donează întreaga avere unuia dintre copii, ceilalți pot ataca donația după decesul ei, invocând faptul că li s-a încălcat rezerva succesorală. Procedura poartă numele de „acțiune în reducțiunea liberalităților excesive” și presupune o evaluare a bunurilor și o recalculare a cotelor legale.
În acest caz, instanța poate decide anularea parțială a donației sau chiar obligarea donatarului la restituirea unei părți din valoarea imobilului. Este o procedură complexă, dar frecvent întâlnită în instanțele de succesiune, mai ales atunci când există tensiuni între frați sau rude apropiate.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
