Da, se plătește impozit pentru moștenire, însă numai într-o anumită situație, dacă se depășește un anumit termen. Numai în cazul amânării deschiderii succesiunii există o cotă unică de plată. Uite cât este impozitul pentru moștenire și de ce trebuie să plătești această taxă. Află toate detaliile, din articol.
Deși moștenirea în sine nu este impozitată în sensul clasic al termenului, există totuși o situație în care statul percepe un impozit. Acesta intervine doar dacă moștenitorii nu finalizează succesiunea într-un anumit termen prevăzut de lege.
În continuare, explicăm de ce se plătește impozitul pentru moștenire, când trebuie achitat și ce alte taxe se mai aplică în procesul de moștenire.
De ce se plătește impozit pentru moștenire
Impozitul pentru moștenire are o justificare fiscală și legală bine definită. Pentru a înțelege de ce se aplică, trebuie mai întâi clarificată procedura de moștenirea și cum funcționează din punct de vedere juridic.
Conform Codului civil, moștenirea reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi legali sau desemnați prin testament. Moștenirea se deschide automat la momentul decesului și are loc la ultimul domiciliu al defunctului.
La rândul său, Codul fiscal stabilește clar cadrul în care se aplică impozitul asupra moștenirii. Potrivit articolului 111 din Codul fiscal, transmiterea bunurilor prin moștenire este scutită de impozit dacă procedura de succesiune este finalizată în termen de cel mult 2 ani de la data decesului.
Însă, dacă termenul este depășit, statul impune un impozit de 1% din valoarea bunurilor moștenite.
Cu alte cuvinte, impozitul este o măsură prin care statul încurajează moștenitorii să finalizeze succesiunea într-un timp rezonabil. Astfel, patrimoniul persoanei decedate devine clar din punct de vedere juridic și fiscal, iar drepturile de proprietate pot fi intabulate fără ambiguități.
Cât este impozitul pentru moștenire
Cota de impozit este una fixă: 1% din valoarea masei succesorale, dar doar dacă moștenirea este dezbătută și finalizată după mai mult de 2 ani de la deces.
Valoarea pe baza căreia se calculează impozitul este determinată în funcție de bunurile moștenite – de regulă, locuințe, terenuri, sau alte active – iar evaluarea se face după prețurile minime din studiile de piață ale Camerelor Notarilor Publici.
În ceea ce privește locul unde se achită impozitul, procedura este diferită în funcție de tipul succesiunii. Dacă moștenirea este dezbătută la notar, acesta calculează și încasează impozitul înainte de eliberarea certificatului de moștenitor, apoi virează suma către stat. În cazul în care succesiunea este finalizată în instanță, impozitul este stabilit și colectat ulterior de organul fiscal, în baza unei decizii de impunere.
De exemplu, dacă valoarea masei succesorale este de 400.000 de lei, iar succesiunea se finalizează după 2 ani, moștenitorii vor plăti 4.000 de lei impozit. Este important de reținut că acest impozit este distinct de taxele și onorariile notariale, care se aplică indiferent de momentul în care are loc moștenirea.
Când se plătește impozitul pentru moștenire
Impozitul se plătește doar în momentul în care moștenirea este finalizată, adică atunci când notarul sau instanța finalizează procesul de succesiune. Dacă termenul de doi ani de la data decesului este depășit, plata devine obligatorie la încheierea procedurii.
În practică, dacă succesiunea se face la notar, impozitul este achitat chiar înainte de eliberarea certificatului de moștenitor, fiind una dintre condițiile pentru finalizarea actului. În cazul succesiunilor realizate prin instanță, plata se face după ce hotărârea judecătorească rămâne definitivă, moment în care organul fiscal emite decizia de impunere.
Motivul pentru care impozitul se plătește la sfârșit este simplu: doar după dezbaterea succesiunii se cunoaște cu exactitate valoarea bunurilor moștenite și cota care revine fiecărui moștenitor. Doar astfel se poate face un calcul corect și complet al obligației fiscale.
Alte detalii menționate de lege
Pe lângă impozitul de 1% aplicabil în cazurile de întârziere, moștenitorii trebuie să țină cont și de alte costuri asociate cu succesiunea.
Primul dintre acestea este onorariul notarial, stabilit conform Normelor privind tarifele de onorarii minimale, actualizate periodic de Ministerul Justiției. Acesta depinde de complexitatea cazului și de valoarea bunurilor moștenite.
În plus, pentru intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, persoanele fizice datorează o taxă către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în general de 0,15% din valoarea imobilului, dar nu mai puțin de 60 de lei pentru fiecare imobil.
În funcție de dosar, pot apărea și alte cheltuieli: taxe pentru obținerea certificatelor de stare civilă, adeverințe fiscale, extras de carte funciară sau chiar costuri pentru documentații cadastrale și expertize tehnice, dacă acestea lipsesc. În cazurile mai complicate, unde există litigii între moștenitori, se pot adăuga și onorarii avocaților.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
