Ce se pune în bulionul de casă. Condimente pentru gust intens și culoare frumoasă

Condimentele potrivite pot transforma un bulion simplu într-unul mult mai aromat și mai intens la gust. Secretul este să le folosești cu măsură, astfel încât să completeze roșiile, fără să le acopere aroma. Află din articol ce se pune în bulionul de casă pentru gust intens și o culoare surprinzătoare. 

Ce să știi despre bulion 

Bulionul de casă este un preparat concentrat din roșii. Acestea sunt spălate, curățate, încălzite și pasate pentru îndepărtarea cojilor și semințelor, iar sucul și pulpa rezultate sunt fierte până când se evaporă suficientă apă pentru a ajunge la consistența dorită. Cu cât fierberea este mai lungă și evaporarea mai mare, cu atât bulionul devine mai gros și mai concentrat. 

În bucătărie, bulionul poate deveni bază unei ciorbe, poate completa o tocăniță, poate fi o componentă în sosuri pentru carne sau paste și poate da gust mâncărurilor de legume. Tocmai de aceea, dacă pregătești o cantitate mare pentru iarnă, merită să păstrezi o parte cât mai simplă, astfel încât să poți adapta ulterior aromele în funcție de preparat.

Poate cel mai important secret al unui bulion reușit nu se găsește însă în oală, ci în roșiile pe care le alegi. Pentru conservare trebuie folosite fructe sănătoase, ferme și bine coapte, fără mucegai sau zone alterate. Pentru un bulion dens sunt de preferat roșiile cărnoase, cu multă pulpă și o cantitate mai mică de apă. Dacă sunt și dulci, bine coapte, produsul final va avea un gust mai bogat și va necesita mai puține ajustări. 

Condimente care se pun în bulionul de casă pentru gust mai bun

Pentru varianta cea mai simplă ai nevoie în principal de roșii și sare neiodată, potrivită pentru murături și conserve. Sarea are însă în primul rând rolul de a îmbunătăți gustul și nu trebuie considerată ingredientul care face bulionul sigur pentru păstrarea îndelungată.

Roșiile se spală foarte bine, se îndepărtează cotoarele și orice porțiune deteriorată, apoi se taie și se pun la încălzit. Pe măsură ce se înmoaie și își lasă zeama, pot fi trecute printr-o sită sau printr-un aparat care separă pulpa și sucul de coji și semințe. Pasta obținută se pune din nou la fiert și se lasă să scadă până când ajunge la consistența dorită. O oală largă grăbește evaporarea apei, iar spre final este necesară amestecarea tot mai frecventă, deoarece bulionul concentrat se poate prinde ușor de fund. 

În ceea ce privește condimentele care pot fi adăugate în bulionul de casă, frunzele de țelină pot fi folosite pentru o aromă mai bogată. O frunză de țelină pusă în bulion poate aduce o aromă vegetală discretă și poate completa gustul dulce-acrișor al roșiilor. Este genul de ingredient care trebuie folosit cu măsură, tocmai pentru ca aroma țelinei să nu ajungă să domine preparatul.

În schimb, ardeiul kapia bine copt este unul dintre ingredientele care pot schimba vizibil bulionul. Pasat împreună cu roșiile, aduce dulceață, o aromă mai complexă și poate contribui la obținerea unei nuanțe roșii mai intense. Este util mai ales atunci când roșiile sunt gustoase, dar nu au o culoare foarte puternică.

O bucățică de hrean poate da bulionului o notă discretă de iuțeală. Este unul dintre ingredientele folosite tradițional în diferite conserve tocmai datorită gustului său puternic. Totodată, dacă roșiile sunt foarte acide, o cantitate mică de zahăr poate echilibra gustul bulionului. Nu este nevoie ca preparatul să devină dulce. Zahărul trebuie folosit doar cât să reducă senzația de acru și să scoată mai bine în evidență aroma naturală a roșiilor.

Bulionul poate fi aromatizat și cu piper, foi de dafin, oregano, busuioc uscat sau usturoi, în funcție de felul în care intenționezi să îl folosești ulterior. Dacă vrei un produs cât mai versatil, este mai bine să păstrezi aromele discrete. Un bulion foarte condimentat poate fi excelent pentru anumite sosuri, dar mai greu de folosit ulterior într-o gamă largă de mâncăruri.

Alte trucuri pentru un bulion perfect 

Fierberea bulionului are două efecte importante. Pe de o parte, elimină o parte din apă și concentrează aroma, culoarea și consistența. Pe de altă parte, atunci când vorbim despre conservare, tratamentul termic aplicat recipientelor umplute face parte din procesul prin care produsul este pregătit pentru păstrarea pe termen lung. 

Pe măsură ce fierbe, bulionul pierde apă, devine mai dens și se poate prinde tot mai ușor de fundul vasului. Tocmai de aceea, o oală mare, cu fund gros sau dublu, este mai potrivită decât un vas subțire. Căldura se distribuie mai uniform și scade riscul ca pasta de roșii să se ardă într-un singur punct.

Amestecarea trebuie să devină mai frecventă spre finalul fierberii. Dacă bulionul se prinde și se arde pe fund, chiar și o cantitate relativ mică poate imprima întregului preparat un gust amar sau afumat. 

Un truc transmis frecvent în gospodării este turnarea bulionului clocotit în sticle calde, închiderea imediată a capacelor și întoarcerea recipientelor cu capacul în jos timp de aproximativ cinci minute. Căldura poate favoriza formarea unui vacuum pe măsură ce conținutul se răcește. 

Un alt obicei tradițional este să lași 1 – 2 centimetri liberi la gura sticlei și să torni deasupra bulionului un strat subțire de ulei încins, în ideea în care se formează o barieră între sos și aer. 

În final, o altă metodă cunoscută din gospodării este așezarea sticlelor fierbinți într-o ladă căptușită cu pături groase, urmată de acoperirea lor completă și răcirea lentă timp de aproximativ 48 de ore. Ideea este simplă: recipientele rămân fierbinți mult timp, iar răcirea se produce foarte lent.