Cu cât crește temperatura în casă dacă folosești cuptorul pe timp de vară

Cuptorul poate fi folosit și pe timp de vară, însă contează foarte mult să alegi momentul în care gătești. În funcție de anumite condiții interioare și de temperatura de afară, în bucătărie senzația de cald poate fi mai intensă prin utilizarea acestui aparat. Află din articol cu cât crește temperatura în casă dacă folosești cuptorul pe timp de vară și ce alte aparate produc același efect. 

Folosim sau nu cuptorul pe timpul verii?

Cuptorul este o incintă izolată construită special pentru a produce și menține temperaturi ridicate. În cazul unui model electric, rezistențele transformă energia electrică în căldură, în timp ce un cuptor pe gaz produce căldură prin arderea combustibilului. Aerul fierbinte și suprafețele încălzite din interior transferă apoi energia termică alimentelor, permițând coacerea, rumenirea sau frigerea lor. 

La prima vedere, ai putea crede că, atât timp cât ușa rămâne închisă, căldura rămâne și ea în cuptor. În realitate, niciun cuptor casnic nu este perfect izolat. O parte din energia termică trece prin pereții aparatului și prin geamul ușii, iar o altă parte este evacuată prin sistemul de ventilație. Totodată, de fiecare dată când deschizi ușa, o cantitate importantă de aer foarte fierbinte ajunge direct în bucătărie. 

Efectul continuă și după ce mâncarea este gata. Pereții interiori, tăvile și vasul în care ai gătit au acumulat energie și continuă să o cedeze treptat. Cu alte cuvinte, cuptorul și vasul de gătit pot rămâne pentru o perioadă surse de căldură în încăpere. 

În ciuda inconvenientului legat de temperatură, contează să știi modul în care cuptorul ar trebui folosit pe timp de vară. Într-o zi obișnuită de vară, efectul poate fi relativ ușor de gestionat. Problema apare în special în perioadele de caniculă, când locuința acumulează deja căldură din exterior și diferența dintre temperatura dorită în casă și cea de afară este mare.

Dimineața devreme este una dintre cele mai potrivite perioade când cuptorul poate să fie folosit. Casa nu a acumulat încă întreaga căldură a zilei, iar după terminarea gătitului există timp pentru evacuarea căldurii înainte de orele de vârf. Seara poate fi o altă variantă, dar ideal este să aștepți până când temperatura exterioară începe să scadă. Dacă afară sunt încă 35 de grade Celsius, deschiderea largă a ferestrelor imediat după gătit poate introduce și mai multă căldură în locuință.

Contează și felul în care gătești. În loc să pornești cuptorul de mai multe ori într-o zi, poți pregăti două sau trei feluri de mâncare în aceeași sesiune. Ingredientele și tăvile ar trebui pregătite înainte de pornirea aparatului, iar ușa nu trebuie deschisă inutil pentru verificarea preparatului. Cu cât cuptorul funcționează mai puțin și pierde mai puțin aer fierbinte în bucătărie, cu atât impactul asupra confortului termic este mai redus. 

O altă regulă utilă vara este să nu lași intenționat ușa cuptorului deschisă după ce ai terminat de gătit pentru a se răci mai repede. În acest fel nu elimini căldura din casă, ci doar o transferi mai repede din cuptor în bucătărie. Aparatul trebuie oprit și lăsat să se răcească în modul prevăzut de producător. 

Cu cât crește temperatura în casă când folosim cuptorul?

Chiar dacă poate părea o chestiune simplă, nu există o valoare universal valabilă cu care cuptorul crește temperatura unei locuințe. Două apartamente în care funcționează același cuptor, la aceeași temperatură și pentru același timp, pot avea rezultate foarte diferite.

Pentru a determina o posibilă creștere de temperatură în casă, contează în primul rând volumul spațiului. Căldura produsă într-o bucătărie de 8 metri pătrați va fi mult mai ușor de simțit decât într-un living open-space foarte mare. Mai contează izolația locuinței, orientarea ferestrelor, ventilația, temperatura de afară și, evident, existența unui aparat de aer condiționat.

Într-o locuință fără climatizare, efectul de încălzire generat de folosirea cuptorului se acumulează. Dacă afară sunt între 35 și 38 de grade Celsius, soarele încălzește deja geamurile, pereții și acoperișul, iar temperatura din bucătărie se apropie de limita confortului, pornirea unui cuptor la 180 – 200 de grade Celsius adaugă încă o sursă consistentă de energie termică.

Ca reper practic, în anumite condiții, folosirea intensă a aragazului și cuptorului poate ridica temperatura locală din bucătărie cu aproximativ 3 până la 6 grade Celsius. Important este însă că această valoare nu trebuie interpretată ca o creștere automată a temperaturii întregii locuințe.

Dacă, de exemplu, înainte de gătit sunt 26 de grade Celsius într-o bucătărie mică, slab ventilată și fără aer condiționat, după o sesiune lungă de gătit senzația termică din apropierea cuptorului poate deveni comparabilă cu cea dintr-o încăpere de aproximativ 30 de grade Celsius. Într-o garsonieră sau într-un apartament open-space, căldura se va răspândi mai ușor către zona de zi și poate influența temperatura unei părți importante din locuință. 

Pe de altă parte, într-o casă mare, efectul va fi mai diluat. Iar dacă funcționează aerul condiționat, termometrul poate să nu indice aproape nicio creștere. Asta nu înseamnă că aportul de căldură al cuptorului a dispărut. Sistemul de climatizare îl compensează, ceea ce înseamnă că trebuie să funcționeze mai mult pentru a menține temperatura setată.

La toate acestea se adaugă și durata gătirii, precum și temperatura setată. Un preparat care stă 30 de minute în cuptor are un impact diferit de o friptură care necesită 1 – 2 ore. Totodată, preîncălzirea la peste 230 de grade Celsius pentru pizza, de exemplu, solicită aparatul mai mult decât încălzirea la o temperatură moderată. 

Alte electrocasnice care cresc temperatura în casă

Cuptorul este ușor de identificat drept sursă de căldură pentru simplul motiv că ajunge la temperaturi foarte ridicate. În realitate, aproape orice aparat care consumă energie electrică ajunge să transfere o parte din aceasta sub formă de căldură. 

Plita este una dintre cele mai importante surse de căldură din bucătărie. Spre deosebire de cuptor, unde elementele de încălzire sunt închise într-o incintă izolată, la plită energia termică se produce direct în spațiul bucătăriei. Oala și mâncarea absorb o parte, dar căldura ajunge și în aer, în mobilier și în suprafețele din apropiere. Pe timp de vară  ajută să folosești un vas dimensionat corect, să gătești cu capac și să reduci puterea imediat ce apa a ajuns la fierbere. 

Uscătorul de rufe este un alt aparat care poate încălzi spațiul în care se află, mai ales dacă funcționează mult timp. Aparatul trebuie să producă aer cald pentru evaporarea apei din țesături, iar procesul poate dura o oră sau mai mult. Din acest motiv, într-o baie sau într-o debara mică, diferența poate fi ușor sesizabilă după terminarea programului. 

Mașina de spălat vase poate contribui și ea la încălzirea bucătăriei. Apa trebuie încălzită pentru spălare și igienizare, iar unele programe folosesc suplimentar căldură în etapa de uscare. Efectul individual este greu de exprimat în grade Celsius deoarece depinde foarte mult de aparat și de dimensiunea încăperii, dar într-o bucătărie mică poate deveni sesizabil, mai ales imediat după terminarea ciclului. 

Frigiderul este un exemplu interesant de electrocasnic, pentru că răcește alimentele, dar încălzește camera. Aparatul extrage căldura din interiorul compartimentului frigorific și o transferă către încăpere prin condensator. La aceasta se adaugă energia consumată de compresor. 

Cuptorul cu microunde produce și el căldură, însă pentru perioade mult mai scurte. De aceea, pentru încălzirea unor cantități mici de mâncare, microundele sunt de regulă o alegere mai potrivită în zilele caniculare. Chiar și fierbătorul electric și cafetiera produc cantități măsurabile de căldură. Însă, efectul asupra temperaturii camerei rămâne redus, deoarece aceste aparate funcționează doar câteva minute.