Obiecte care atrag insecte și alți dăunători în curte. Nu le lăsa la întâmplare
Prezența insectelor într-o grădină este normală și, într-o anumită măsură, necesară. O curte complet lipsită de insecte nu este un lucru de dorit pentru că multe dintre ele polenizează plantele, descompun materia organică sau țin sub control alte populații. Totuși, merită să controlezi obiectele devin adăpost pentru speciile problematice care se înmulțesc excesiv. Află din ce obiecte atrag insectele în curte și cum să le ții la distanță.
De ce vin insectele în curte
Insectele sunt animale nevertebrate din grupul artropodelor, caracterizate printr-un corp format din trei regiuni principale – cap, torace și abdomen -, șase picioare și o pereche de antene. Păianjenii și căpușele, de exemplu, nu sunt insecte, chiar dacă în limbajul obișnuit sunt deseori incluse în aceeași categorie. Ele sunt arahnide și au opt picioare.
Într-o curte pot apărea numeroase tipuri de astfel de insecte. Printre insectele întâlnite frecvent se numără furnicile, muștele, țânțarii, viespile și diferite specii de gândaci, dar alături de ele pot apărea păianjeni, căpușe, melci și limacși. În categoria mai largă a dăunătorilor intră și animale care nu sunt deloc insecte, cum sunt șoarecii sau șobolanii.
Mai important este că simpla prezență a unei insecte nu înseamnă că există o infestare. Curtea este habitat pentru foarte multe organisme, inclusiv pentru unele benefice. Albinele și alte insecte polenizatoare ajută plantele să se reproducă, în timp ce numeroși prădători naturali țin sub control alte insecte. Din acest motiv, obiectivul nu ar trebui să fie transformarea grădinii într-un spațiu fără insecte, ci limitarea acelor specii care devin cu adevărat problematice.
Motivul pentru care insectele rămân într-o anumită curte este, de cele mai multe ori, simplu: găsesc resursele necesare supraviețuirii. Resturile alimentare, fructele căzute din pomi, gunoiul sau mâncarea animalelor pot deveni surse de hrană. Apa de ploaie rămasă într-un recipient, un jgheab înfundat sau o farfurie de ghiveci poate asigura apa necesară unor organisme și, în cazul anumitor țânțari, chiar locul de reproducere. Iar vegetația deasă, lemnele, frunzele și obiectele abandonate creează zone umbrite și protejate.
De aceea, o curte devine mai atractivă atunci când aceste resurse se suprapun. Un colț umbrit în care sunt depozitate scânduri, de exemplu, poate reține umezeala și poate oferi numeroase ascunzători. Dacă în apropiere există și gunoi, hrană pentru animale sau resturi vegetale, condițiile devin și mai favorabile. În schimb, eliminarea sau reducerea surselor de hrană, apă și adăpost face parte din metodele de prevenție folosite în managementul dăunătorilor.
Obiecte care atrag dăunătorii în curte
Unele dintre cele mai atrăgătoare obiecte pentru insecte sunt atât de banale pentru om încât trec ușor neobservate. Gălețile, stropitorile, anvelopele vechi, ghivecele și farfuriile acestora, jucăriile lăsate afară, piscinele pentru copii sau băile pentru păsări pot acumula apă de ploaie. În cazul țânțarilor, astfel de recipiente sunt importante deoarece stadiile larvare se dezvoltă în apă. Tocmai de aceea, se recomandă verificarea săptămânală a obiectelor care pot reține apă și golirea, curățarea, întoarcerea, acoperirea sau îndepărtarea lor.
Prelatele și husele mobilierului de grădină pot produce exact același efect. Materialul formează cute și adâncituri în care apa rămâne după ploaie. Același lucru se poate întâmpla în jgheaburile care nu se scurg corespunzător sau în diferite obiecte din plastic lăsate în curte. Soluția este simplă: prelatele trebuie întinse astfel încât apa să se scurgă, iar obiectele care nu sunt folosite pot fi depozitate răsturnate sau într-un spațiu acoperit.
În cazul ambelor tipuri de obiecte care atrag acești dăunători, ideea de bază se leagă de reducerea habitatelor larvare ale țânțarilor prin eliminarea recipientelor care rețin apa.
Tomberoanele și coșurile de gunoi pot deveni, la rândul lor, puncte de atracție. În acest caz, problema principală este hrana. Resturile alimentare, lichidele dulci și materia organică în descompunere pot atrage muște, furnici și alte insecte. Dacă recipientele sunt lăsate deschise sau sacii sunt depozitați lângă ele, accesul devine și mai simplu. În plus, deșeurile alimentare accesibile pot atrage și rozătoare.
În acest caz, nu este suficient nici ca tomberonul să fie golit periodic dacă pe fundul lui rămân lichide și resturi. Reziduurile organice continuă să producă mirosuri și să ofere hrană, motiv pentru care recipientele pentru gunoi trebuie menținute curate și închise cât mai bine.
Bolurile cu hrană ale câinilor și pisicilor pot acționa în același fel. Câteva boabe de hrană uscată rămase peste noapte nu par importante, dar reprezintă o sursă de hrană ușor accesibilă pentru animale oportuniste. Dacă hrănirea se face afară, este mai bine ca resturile să fie strânse după masă decât să rămână permanent în curte.
Și grămezile de lemne, scândurile, paleții și materialele de construcție pot crea probleme, însă din alt motiv. Ele formează numeroase spații întunecoase și protejate, mai ales atunci când sunt așezate direct pe pământ și nu sunt mișcate luni întregi. Solul de sub ele rămâne mai umed, iar spațiile dintre obiecte devin ascunzători. În acest caz, obiectul nu atrage neapărat dăunătorul prin miros, ci îi oferă condițiile de adăpost de care are nevoie.
Ghivecele goale, cutiile, sacii, mobilierul vechi și alte obiecte abandonate prin vegetație pot produce același efect. Cu cât într-un colț al curții există mai multe lucruri nemișcate, cu atât apar mai multe spații protejate. Dacă iarba și buruienile cresc printre ele, zona devine și mai greu de inspectat.
O altă sursă este reprezentată de compost și resturile organice gestionate necorespunzător. Compostul făcut corect este util grădinii și nu trebuie confundat automat cu o sursă de infestare. Problemele apar mai ales atunci când resturile alimentare nepotrivite rămân expuse sau materia organică este pur și simplu aruncată într-o grămadă și lăsată necontrolat.
La fel se întâmplă cu fructele căzute din pomi. Pe măsură ce se descompun, devin o sursă de hrană pentru diferite organisme. Dacă ai meri, peri, pruni sau alți pomi fructiferi, strângerea regulată a fructelor căzute este una dintre cele mai simple metode prin care reduci această atracție.
De reținut:
Efectele produse de dăunători diferă mult. Unele insecte provoacă doar disconfort, în timp ce altele pot ataca plantele sau pot ajunge în casă. Rozătoarele pot contamina spațiile pe care le frecventează și pot deteriora diverse materiale, iar țânțarii și căpușele prezintă o problemă suplimentară deoarece anumite specii pot transmite agenți patogeni.
Mai există și un efect mai puțin evident: dacă obiectul atractiv rămâne în același loc, problema poate reveni permanent. Poți reduce temporar numărul țânțarilor adulți, de exemplu, dar dacă o găleată continuă să se umple cu apă după fiecare ploaie, condițiile care au favorizat apariția lor nu s-au schimbat. Din acest motiv, prevenția este adesea mai eficientă pe termen lung decât combaterea repetată a adulților.
Metode de a ține insectele și alți dăunători la distanță
Primul impuls atunci când apar multe insecte este să cumperi un insecticid și să tratezi curtea. O strategie mai eficientă începe însă cu identificarea motivului pentru care dăunătorul se află acolo. Dacă găsește în continuare hrană, apă și adăpost, simpla eliminare a exemplarelor vizibile poate rezolva problema numai temporar.
Începe cu apa stagnantă, mai ales în sezonul cald. După ploaie, fă periodic un tur al curții și verifică gălețile, ghivecele, farfuriile acestora, jucăriile, prelatele, anvelopele, tomberoanele, băile pentru păsări și orice alt obiect care poate ține apă. Astfel de recipiente ar trebui să fie golite și curățate, răsturnate, acoperite sau îndepărtate cel puțin săptămânal.
Curățenia din jurul tomberoanelor este la fel de importantă. Ține recipientele închise, îndepărtează rapid resturile căzute pe lângă ele și spală periodic interiorul dacă se acumulează lichide sau reziduuri. După mesele luate în curte, strânge resturile alimentare, iar dacă animalele sunt hrănite afară, nu lăsa bolurile cu mâncare peste noapte.
Organizează obiectele depozitate în curte, mai ales dacă sunt aproape de casă. Scândurile, lemnele, ghivecele goale și materialele de construcție nu ar trebui lăsate împrăștiate în vegetație. Obiectele pe care nu le mai folosești pot fi eliminate, iar cele necesare pot fi depozitate ordonat și verificate periodic. Ideea nu este să elimini orice posibil refugiu pentru vietățile din grădină, ci să nu creezi involuntar zone greu accesibile și permanent umede chiar lângă locuință.
Întreține și vegetația, dar fără să transformi grădina într-un spațiu steril. Iarba foarte înaltă și vegetația excesiv de deasă trebuie reduse din când în când pentru a nu oferi locuri de repaus și adăpost. În același timp, florile și plantele care susțin polenizatorii nu trebuie eliminate doar pentru că atrag insecte.
O atenție specială merită și punctele prin care dăunătorii pot trece din curte în locuință. Plasele deteriorate de la ferestre și uși trebuie reparate, iar fisurile și golurile din jurul instalațiilor sau fundației trebuie verificate. În cazul țânțarilor, plasele intacte la uși și ferestre reprezintă una dintre barierele fizice recomandate pentru împiedicarea pătrunderii lor în interior.
Abia după aceste măsuri are sens să iei în calcul metode suplimentare de combatere. Principiul managementului integrat al dăunătorilor este tocmai folosirea unei combinații de prevenție, monitorizare și intervenție țintită, în locul aplicării automate și repetate a pesticidelor. Înainte de tratament trebuie identificat organismul care produce problema, pentru că nu toate insectele din curte sunt dăunătoare și multe au un rol important în ecosistem.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
