Cum să faci compost la tine acasă chiar dacă stai la bloc

Te-ai gândit că îți poți fertiliza grădina sau plantele de apartament cu resturile alimentare? Află cum poți să faci compost la tine acasă și să produci mai puțin gunoi.

România este printre ultimele locuri în Uniunea Europeană în materie de reciclare a deșeurilor menajere, conform cifrelor centralizate de EUROSTAT în 2015. Într-un an, un român reciclează doar 3% din deșeurile menajere pe care le-a generat.

Nu stăm prea bine nici la capitolul legi care să ne ajute să reducem poluarea și să creăm un mediu de trai mai sănătos. În 2019 au intrat în vigoare două acte normative, Ordinul de Ministru 1362/2019 și Legea 31/2019, care plasează responsabilitatea colectării selective și valorificarea deșeurilor serviciului de salubritate, deja cu mult depășit de situație.

Un minim efort pe care-l putem face cu toții pentru a îmbunătăți situația ecologică actuală ar fi să reciclăm și să încercăm să producem mai puține deșeuri. O metodă simplă și la îndemână este compostarea resturilor alimentare.

Fie că stai la casă sau la apartament, dacă urmezi câțiva pași simpli vei putea să-ți faci compost acasă, cu care să-ți hrănești grădina sau plantele de interior.

Ce este compostul?

Compostul este un îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. Deșeurile provenite din activitățile casnice și cele de grădinărit pot fi reciclate cu ajutorul compostării, o metodă ușor de aplicat și necostisitoare.

Compostul este ușor de realizat fiindcă natura îți oferă toate resursele de care ai nevoie ca să fertilizezi solul cu materii organice. Îl poți folosi în grădină, pe suprafața solului, ca să acoperi straturile de legume înainte de anotimpul rece, dar și pentru arbuști și pomi fructiferi. În apartament, compostul îți hrănește plantele și florile din ghivece, datorită cantității de humus care le oferă mediul adecvat dezvoltării.

Printre materialele pe care le poți folosi la compost acasă se numără cele bogate în azot: plante și flori, coji de ouă, resturi de legume și fructe, pâine, zat de cafea și resturi de ceai. Și cele bogate în carbon: ramuri, fâșii de lemn, hârtie, carton, coji de nuci sau alune, orez, frunze uscate și păr.

Nu pune niciodată în compost plastic, alimente prăjite sau care au avut contact cu uleiul, sticla, metalul și deșeurile cosmetice și farmaceutice, pentru că acestea poluează mediul.

Cum să faci compost acasă în apartament

Primul pas pe care trebuie să îl faci este să-ți alegi recipientul pentru compost. Poți să-ți cumperi unul sau să folosești un recipient dintre cele pe care le ai deja prin casă, cum ar fi o găleată cu capac sau un butoi vechi.

Liana Nicolae, de pe grupul Eco-frugal în România (o comunitate de oameni care facilitează schimbul și accesul la informații pentru un stil de viață prietenos cu mediul și cu mai puține deșeuri) face compost în apartamentul din București de mulți ani. A ales să-și facă singură compostiera (recipientul pentru compost) cu ajutorul a trei cutii de plastic cu capac de la IKEA. Este bine să fie închise la culoare, fiindcă întunericul accelerează procesul de compostare. Dacă nu găsești cutii negre, le poți vopsi chiar tu.

Ai nevoie de pământ, râme pe care le poți cumpăra de la magazinele pentru pescari sau din piețe (sunt opționale, poți composta și fără ele) și de materiile pe care vrei să le compostezi.

Cutiile vor fi suprapuse. În capacul cutiei de la bază se fac niște găuri mari, în ea se va strânge apa în surplus. În capacul celei de la mijloc, orificiile vor fi mai mici. Aceasta va avea pe partea inferioară orificii similare cu cele ale capacului pe care va sta. Cutia de deasupra are nevoie de găuri doar la bază, nu și în capac.

În cutia de la bază se va strânge lichidul care poate fi utilizat ca fertilizator. Liana spune că dacă nu se formează lichid, nu trebuie să te îngrijorezi. În cea din mijloc se pune un pat de pământ și câteva râme. În cutia de deasupra se pune materia proaspătă (resturi de legume, zaț de cafea și frunze de ceai) care se va scurge în cea din mijloc. În ambele cutii superioare poți pune râme și materie proaspătă. Nu uita să faci câteva găuri mici pe pereții laterali ai cutiilor, ca să poată respira râmele și compostul.

„Eu țin acest sistem în masca de la chiuveta din bucătărie. Trebuie să fie întuneric pentru că râmelor așa le place. Procesul are loc la întuneric și într-o temperatură constantă. În balcon nu sunt asemenea condiții”, spune Liana Nicolae despre locul pe care l-a ales pentru compostiera sa.

PH-ul compostului se reglează cu ajutorul zațului de cafea sau cu fâșii de carton brut. Din când în când, e bine să adaugi ori zaț, ori carton peste materia vegetală.

Compostul e gata atunci când s-a transformat în mod omogen în pământ, care poate fi mai moale sau mai afânat în funcție de cât s-a scurs excesul de umezeală. Lichidul din recipientul de la bază poate fi folosit imediat și împărțit în mod egal plantelor din apartament care au nevoie de fertilizare. Printre grijile celor care nu au mai făcut compost acasă se numără mirosul și gâzele care pot rezulta din procesul de descompunere. Liana spune că „atunci când este cald și procesul de compostare este în stadiu incipient, pot apărea niște musculițe mici. Ele nu ies din cutie decât dacă umbli în compost. Dar nu trebuie să te îngrijorezi, fiindcă ele mor în afara compostului, fiind strâns legate de procesele de fermentare din recipient. Nicio insectă din compost nu îți va invada bucătăria.” Este important să știi că din compost nu va ieși un miros deranjant.

Sfat: compostul este un proces destul de ușor de realizat și faci un mare bine naturii și plantelor tale din apartament. Nu ai cum să greșești, deci nu lăsa aparenta complexitate a procesului de compostare să te descurajeze. E mai simplu decât pare.

Cum să faci compost acasă în grădină

Dacă stai la casă și ai grădină, procesul este și mai simplu, iar și cantitatea de resturi pe care le poți composta crește pe măsura dimensiunii locului în care alegi să faci compost.

Radu Vitec, pasionat de tot ce înseamnă Permacultură, face compost acasă în apartament, dar și la curte în București. Avantajele compostării în grădină sunt evidente. Ai un spațiu mai mare pe care îl poți folosi, cantitățile de materii pentru compost cresc, la fel și calitatea legumelor și ierburilor pe care le crești în grădină.

Nu ai nevoie de multe lucruri, ci de o roabă, sapă, lopată și o greblă. Cu roaba transporți cu ușurință resturile alimentare către locul de compostare. Dacă ai o curte mai mică, poți renunța la roabă și folosi o găleată sau o cutie pentru a transporta resturile.

Cu sapa pregătești locul pentru compost. Nu trebuie să sapi o groapă foarte adâncă, fiindcă este nevoie doar ca materiile să se amestece cu pământul.

Pe lângă resturile alimentare folosite, ai avantajul unei compost mai complex datorită frunzelor uscate din curte. Adună-le în grămezi cu grebla și pune din când în când peste compost un pat de frunze, rumeguș și ramuri mici, ingrediente bogate în carbon.

Ca să obții un compost de calitate superioară, trebuie să aerisești și omogenizezi amestecul de materii cu pământ. Microbii care ajută procesul de compostare au nevoie de aer pentru a acționa. Compostul nu miroase urât decât în cazul în care nu aerisești amestecul, iar acesta poate putrezi. Pentru o treabă făcută ca la carte, aerisește compostul cu ajutorul unei lopeți.

Radu crește ierburi aromatice, precum pătrunjel și busuioc chiar pe o fâșie a compostului. „Astfel vezi în timp real cum are loc procesul de transformare a deșeurilor în hrană pentru pământ și pentru tine însuți. Din resturile pe care le-ai compostat au luat naștere alte alimente, crescute cu îngrășământ natural”, spune el.

Sfat: Înarmează-te cu răbdare. Deși foarte simplu, dacă urmezi pașii și folosești doar materia adecvată, este un proces care are nevoie de întreținere. Radu este de părere că ai nevoie de răbdare și să înțelegi că acest proces este foarte iertător, are nevoie doar de întreținere. Nu ai cum să greșești dacă urmezi pașii și folosești doar materia adecvată.

În cazul în care nu știi încă dacă să te apuci sau nu de compost acasă, poți contribui și altfel. Pagina sustenabil.cj din Cluj-Napoca, sub inițiativa Mădălinei Hruban, a lansat programul #clujulcompostează, un serviciu de colectare și procesare a materiei organice biodegradabile și compostabile. „Ce facem noi cu sustenabilitatea și cu economia circulară este pentru a diminua risipa și cantitatea de deșeuri generată pe cap de locuitor. Procesăm și dezvoltăm din resturi alte produse finite pentru a reduce consumul de resurse brute”, spune Mădălina. Pentru că dorește ca proiectul să rămână unul independent, fără patroni sau contracte cu statul, Mădălina a inițiat o campanie de crowfunding (strângere de bani) în care poți și tu să te implici.

Compostul nu reprezintă doar o unealtă pentru un trai sustenabil și un bine adus planetei, ci și un proces natural care te poate învăța multe despre răbdare și ideea de transformare a reziduurilor în ceva hrănitor.