Care sunt tendințele arhitecturale în 2021 și cum să le aplici la tine acasă

Petrecem mai mult timp în interior și simțim pe pielea noastră cât de mult ne influențează viața calitatea mediului în care locuim sau muncim. Pandemia ne-a învățat o lecție importantă, să avem mai multă grijă de cuiburile noastre. Iar previziunile legate de trendurile arhitecturale în 2021 fructifică și mai mult această relație cu casa.

Arhitecta Elena Ștefănescu, cofondatoare Studio ae, spune că fix această calitate va cântări cel mai mult în alegerea unei locuințe sau a unui birou. Află care sunt cele cinci tendințe care vor defini arhitectura spațiilor construite în 2021, dar și cum să le aplici la tine acasă (ori la birou).

1.  Tot mai aproape de natură

Să petreci foarte mult timp între patru pereți poate deveni neplăcut. Așa că apropierea față de natură a (re)devenit una dintre priorități. În clădirile noi sunt tot mai folosite materialele naturale și reciclate, atât în decorare, cât și în construcție, în timp ce grădinile interioare ne aduc natura mai aproape și creează un microclimat. Pereții vegetali sunt și ei populari: atât la nivelul fațadelor, cât și la interior.

Elena mai observă un interes tot mai mare acordat locuințelor unifamiliale, situate în apropierea marilor orașe, unde spațiul exterior este mai generos. În plus, tot mai multe proiecte noi sunt mai izolate, concepute special pentru a valorifica avantajul amplasării în mijlocul naturii.

Tips&tricks de la Elena Ștefănescu: de ce trebuie să ții cont dacă vrei să-ți faci acasă un perete vegetal

Pereții „verzi” reprezintă o modalitate de dispunere a diverselor plante pe verticală pe un perete, sau panou decorativ. Acest concept este mai des întâlnit în clădirile de birouri, dar poate fi făcut și acasă. Iată câteva aspecte de care trebuie să ții cont în cazul în care vrei să-ți faci un perete vegetal:

• „amplasarea trebuie realizată astfel încât să se asigure lumină naturală care să permită plantelor să crească și să se dezvolte;
• stratul suport trebuie să fie unul potrivit, indiferent dacă vorbim de unul special, ghivece așezate pe un suport sau de un panou gata fabricat;
• ideal este să alegi plante care rezistă pe tot parcursul anului și care au capacitatea de a se dezvolta pe verticală; 
• modalitatea de irigare, umiditatea și temperatura sunt la fel de importante.”

 Dacă simți că proiectul te depășește sau e prea complex, cere ajutorul unui specialist. 

2. Mai eco-friendly: folosirea materialelor reciclate și surselor alternative de energie

Cum arhitectura și designul reflectă tendințele sociale, iată că utilizarea materialelor reciclate, a surselor alternative de energie și grija tot mai mare pentru mediu sunt tot mai des în prim-plan încă din faza de concept a unui proiect. Elena spune că un exemplu în acest sens îl reprezintă certificarea clădirilor care întrunesc standardele de case pasive, BREEAM sau Leeds: „Acestea propun standarde complexe prin care sunt luate în considerare, în momentul construirii, mai multe aspecte, începând de la accesibilitate, amprenta de CO2 și sursa de proveniență a fiecărui material, până la interzicerea utilizării substanțelor toxice la mobilierul folosit”. 

Tips&tricks de la Elena Ștefănescu: cum poți fi mai prietenos cu mediul dacă stai la bloc

Utilizarea energiei regenerabile la clădirile existente este greu de implementat. La nivel macro, și în condiții favorabile, putem vorbi despre montarea panourilor fotovoltaice/solare – dacă acestea se fac pe suprafețe mari astfel încât să renteze investiția. 

Dar și la nivel micro poți fi eco-friendly. Uite câteva sfaturi pe care să le aplici dacă locuiești la bloc:

• poți reducere consumul de energie electrică prin: montarea unui recuperator de căldură.  Recuperatorul de căldură  este un aparat prin care aerul proaspăt de la exterior este adus la interior încălzit și cel viciat este extras din interior. Practic, recuperatorul este o unitate de ventilație prin care aerul proaspăt intră iar cel viciat este extras. Cele două tubulaturi, una pentru aerul proaspăt și una pentru aerul viciat, trec una pe lângă cealaltă și aerul cald de la interior cedează căldura aerului proaspăt care ajunge în casă încălzit. Termoizolarea și etanșeizarea anvelopantă prin care se reduc pierderile de energie. Și folosirea unei tâmplării de calitate ajută la reducerea pierderilor de energie. Prin urmare, prin montarea acesteia se reduce energia consumată.
• reciclarea selectivă a deșeurilor;
• reducerea utilizării plasticului. Acest material este foarte dăunător mediului înconjurător. Dacă fiecare în România ar reduce consumul de plastic cu numai un kilogram, într-un an ar fi cu 19400 de tone mai puțin plastic în mediul înconjurător. 

3. Consolidarea și renovarea clădirilor vechi

Această tendință s-a propagat mai mult în ultimul deceniu în România, iar Elena spune că în 2021 există premisele unei atenții maxime acordate reconstrucției din partea arhitecților, mai ales datorită demarării programului „Noul Bauhaus” prin care se urmărește renovarea a peste 35 de milioane de clădiri în toată Uniunea Europeană. 

Principalul avantaj este că restaurarea clădirilor rezidențiale și industriale degradate și abandonate ne permite să rezolvăm câteva probleme incredibil de urgente în lumea modernă.

Tips&tricks de la Elena Ștefănescu: top 5 provocări în renovarea caselor vechi  și cum pot fi depășite:

• expertiza tehnică a structurii care reprezintă evaluarea rezistenței. Acesta este un studiu complex care implică cel puțin doi  ingineri de rezistentă, un expert;
• posibilitatea efectuării tuturor testelor și sondajelor necesare. Pentru expertiza tehnică sunt necesare evaluări ale materialelor folosite pentru stabilirea tipului acestora, a rezistenței și uzurii; 
• situațiile imprevizibile din șantier. Odată cu începerea șantierului și decopertări, apar surprize care necesită soluții specifice. De exemplu, se pot identifica armături ruginite și este necesar să se remedieze situația și să se dea o soluție. Printr-o urmărire continuă a șantierului de către echipa de proiectare se remediază situațiile apărute;
• soluția de consolidare este o lucrare care necesită persoane competente în execuție. Este nevoie de creativitate astfel încât să reușim să păstrăm caracteristicile definitorii ale clădirii respectând stilul arhitectural al clădirii;
• adaptarea noilor cerințe și funcțiuni. Deoarece nevoile s-au schimbat de-a lungul timpului, clădirile vechi nu mai corespund noilor funcțiuni necesare. În acest sens, un concept prin care să se evalueze opțiunile este necesar de la început astfel încât să se poată identifica și riscurile și modul în care vor influența proiectul. 

4. Folosirea tehnologiilor noi și emergente

Elena menționează că din acest an a devenit obligatorie conformarea clădirilor din punct de vedere al consumului de energie: „Deși principiile (reducerea pierderilor de energie prin termoizolare și prin etanșeitate, sisteme de recuperare a căldurii, panouri fotovoltaice etc.) și tehnologia sunt cunoscute, la noi acest domeniu este la început și reprezintă încă o noutate. Nevoia reducerii consumului de energie pentru o clădire se va accelera din ce în ce mai mult având în vedere că reprezintă aproximativ 40% din energia totală utilizată în Uniunea Europeană”. 

Exemple de tehnologii noi care ar putea deveni populare în 2021

Printre inovațiile care vor crește în popularitate în acest an se numără utilizarea în proiectare a tehnologiei BIM (Building Information Modeling), prin care elementele constructive sunt gândite direct în 3D. Clientului îi va fi mai ușor să înțeleagă proiectul, dar le va fi util și celor din execuție. De asemenea, în viitorul apropiat se vor folosi tot mai des drone pentru inspecția și supravegherea aeriană a șantierelor, precum și imprimantele 3D în proiectare și construcții. 

5. Reconversia spațiilor de birouri

Unul dintre efectele pandemiei a fost faptul că spațiile de birouri nu mai sunt supraaglomerate. Tocmai de aceea o parte se vor reconverti pentru a deservi altor scopuri. 

Cum se pot pregăti proprietarii de clădiri corporate

Elena spune că aceștia au mai multe opțiuni pentru o clădire de birouri: să o renoveze și să o închirieze din nou ca birou într-o formă adaptată noilor nevoi, să aștepte alți chiriași pe conformația actuală, să o convertească în altă funcțiune (dacă e posibil), să o demoleze și să construiască altceva, să o vândă… sau să nu facă nimic, dar să riște să aibă pierderi.