Scurgerile ascunse pe care le poate avea instalația ta de gaz și ce poți face ca să te protejezi

Există un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford care spune că aragazul, chiar și atunci când nu e pornit, are „scăpări” de metan, componentă principală a gazelor naturale și un gaz cu efect de seră mai potent decât dioxidul de carbon. Aparent, la americani acest fenomen a fost conștientizat. Am încercat să aflăm dacă și în țara noastră există acest pericol neștiut.

Înainte de toate, iată ce mai spune studiul: aragazurile americanilor, atunci când sunt oprite, pun în aer în jur de 2,4 milioane de tone de metan – în unități echivalente de dioxid de carbon. Asta înseamnă cam aceeași cantitate de gaze cu efect de seră produsă de jumătate de milion de mașini. E o descoperire îngrijorătoare, mai ales pentru că metanul e un gaz cu efect de seră cu impact major asupra climei și mediului înconjurător. Încălzirea planetei, în jur de 20%, poate fi atribuită acestui gaz, arată National Geographic. Și asta presupune că poate avea și efecte asupra sănătății locatarului.

Cam ăsta e contextul în care privim această problemă și ne întrebăm care e situația la noi. În România nu avem date oficiale în acest sens, dar specialiștii spun că da, e posibil ca aragazul să aibă „scăpări” de gaze. „Orice instalație are subansamble care nu se închid perfect. Garniturile, fitting-urile, robineții, toate aceste elemente au potențialul de a avea scăpări. Valorile sunt mici, dar în spații închise pot apărea acumulări”, explică Radu Motișan, de la uRADMonitor.

Ce măsuri de siguranță se iau în România pentru „scăpările” de gaze

În România există o serie de măsuri de siguranță care au ca scop prevenirea „scăpărilor” de gaze și a exploziilor. De câțiva ani, este obligatorie instalarea de aparate de detecție a metanului. Și faptul că gazul natural din România se odorizează (n.r. – gazele naturale sunt inodore și incolore). „Se introduce în el o substanță mirositoare, anume etilmercaptanul. Care miroase la cea mai mică scăpare a gazelor naturale. Astfel că simți, miroși dacă există scăpări de gaze. E tot un sistem de protecție a persoanelor în cazul în care există pierderi de gaze”, mai spune specialistul.

Există, totuși, ansamble sau subansamble care sunt considerate periculoase și pe care e necesar să le schimbi, indiferent și independent de verificarea periodică. Cum este, de exemplu, racordul flexibil de racordare a unei mașini de gătit la instalația de gaze, care are o durată de viață limitată.

„Probabilitatea să existe astfel de scăpări e mai mare să fie pe instalație decât pe mașina de gătit”, căci mare parte din instalația de gaze se regăsește în afara clădirii. Dacă există pierderi de metan, care are densitatea mai mică decât aerul, atunci se va duce în sus. De aceea, Dumitru Chisăliță crede că valorile indicate în studiu ar putea să fie traduse în mod eronat.

Totuși, e bine să acorzi atenție instalației de gaz. „Metanul arde în aer cu o temperatură de 1.950 grade C, deci în anumite condiții există temperatura necesară pentru a forma o anumită cantitate de oxizi de azot. Acest lucru se întâmplă, mai ales, în centralele pe gaz care au condiții de tiraj forțat și o temperatură de ardere mai ridicată. Pe lângă acești compuși mai vorbim și de impurități din gazul metan, cum ar fi compuși sulfuroși, care prin ardere vor genera gaze toxice. Sigur, sunt cantități foarte mici, dar o ventilație le va elimina pentru un mediu interior mai sănătos”, explică Radu Motișan. Toți acești compuși pot fi eliminați printr-o aerisire bună a bucătăriei.

Cum previi „scăpările” de gaze

• poți folosi un aragaz pe curent electric, în locul celor cu ardere
• nu păstrezi și repari cu cârpeli un aragaz sau un cuptor vechi, cu probleme la racord
• îți instalezi detector de gaze, chiar dacă nu a făcut-o deja administrația imobilului în care locuiești
• ventilezi bucătăria regulat, prin ventilator și deschiderea geamului
• schimbi constant racordurile flexibile ale aragazului sau cuptorului