Cum îți creezi o grădină cu plante perene în balcon: plantare, așezare și îngrijire

„Grădina din balcon” e un concept relativ recent în România – majoritatea balcoanelor sunt mici și sunt folosite ca spații de depozitare a diverselor lucruri de care nu mai avem nevoie. Într-un top al activităților nesuferite din casă, „curățenia din balcon” ocupă un loc de cinste, alături de curățenia din debara, garaj sau frigider. Dar în ce le poți transforma? În grădini.

Pentru părinții sau bunicii noștri mutați la oraș în perioada urbanizării comuniste, balconul a fost un surogat pentru pridvor. La fel ca acesta, balconul e o extensie a casei, un spațiu de legătură între interior și exterior. Și tocmai deschiderea către „afară” îl face locul ideal pentru a te înconjura de natură.

Luminița Nicorici de la Primitiv Plants e peisagist și îndeamnă ca înainte să îți amenajezi balconul, să te gândești la importanța pe care i-o aloci: „Visezi la o zonă super importantă în spațiul tău, cu rol central, în jurul căreia vei gravita? Sau la ceva cu rol mai degrabă decorativ, arhitectural, care să îți aducă un aer proaspăt, natural? De alegerea ta vor depinde, în final, efortul de investiție și, mai ales, efortul de mentenanță, de întreținere”, explică ea.

Ce tipuri de ghivece există

Dacă decizi să îți amenajezi o grădină în balcon, vei avea nevoie de ghivece. Există trei tipuri: ghivece-mască (fără gaură), ghivece cu gaură pentru drenaj și ghivece cu rezervor de apă. Ghivecele mască și cele cu rezervor se folosesc mai ales în interior. În exterior ai nevoie de ghivece cu găuri pentru eliminarea apei în exces (atât cea din udări cât și cea de ploaie).

„Plantele urăsc să stea cu picioarele în apă. Umiditatea permanentă dintr-un ghiveci provoacă rapid putrezirea rădăcinilor. Dacă insiști să ai un ghiveci-mască în exterior, nu planta direct în vas, folosește-l doar pe post de mască și elimină apa în exces, imediat după udare și după ploaie. Dacă materialul din care este fabricat îți permite, folosește o bormașină pentru a face cel puțin o gaură de un centimetru. La o jardinieră, perforează câte o gaură din 15 în 15 centimetri,” explică Luminița.

Tipuri de plante pe care le poți crește în balcon

Pentru o amenajare în balcon, plantele pot fi împărțite în trei mari categorii relevante:

1. Plante anuale/ bianuale – se înmulțesc din semințe și trăiesc un singur an sau doi ani în cazul bianualelor: încolţesc, înfloresc, produc seminţe şi se sting. E vorba de plante precum panseluțele, margaretele, crăițele, cârciumăresele, canna, mușcatele, petuniile, busuiocul etc.

2. Plante perene – nu sunt copaci, arbuști sau bulbi, dar înfloresc și trăiesc mai mulți ani, fără a fi nevoie de o nouă însămânțare. Toamna, plantele perene se usucă, rădăcina supraviețuiește peste iarnă în pământ, iar primăvara ele intră din nou în vegetaţie.

Mai simplu spus, plantele perene sunt plante care revin la viață în fiecare an, fără că noi să intervenim, sau să le aducem iarna în casă.

3. Plante exotice – trăiesc mai mulți ani, dar nu rezistă temperaturilor joase. Trebuie aduse în casă în fiecare toamnă și scoase afară primăvara: leandrul, măslinul, yucca de casă etc.

Recomandarea e să folosești plante perene

Plantele perene au prețuri ușor mai ridicate față de celelalte sau de semințele de flori și au perioade de înflorire mai scurte, comparativ cu cele anuale. Însă le cumperi o singură dată, sunt rezistente la îngheț, au mentenanță minimă, iar intercalarea perioadelor de înflorire sparge monotonia din grădină și te surprinde cu fiecare plantă care înflorește.

„Plantele perene oferă cea mai bogată gamă din punctul de vedere al culorilor, formelor, parfumurilor sau structurii și pot fi alese cu ușurință astfel încât în fiecare perioadă a anului să ai o pată de culoare cu flori înflorite. Grădina cu plante perene arată diferit în fiecare lună, chiar și iarna”, povestește specialista.

Care sunt plantele perene mai puțin pretențioase

Toate plantele perene au întreținere minimă: important este să le alegi pe cele care ți se potrivesc, ție și spațiului tău.

„Când zic potrivite spațiului, mă refer la cerințele de lumină și umiditate; potrivite ție, adică stilului personal de a avea grijă de o plantă. Fără să ne dăm seama, avem un tipar: grăbit, meticulos, uituc. Acest lucru se reflectă în modul în care udăm, viteza de udare, cantitatea de udare, frecvența. Când merg la un client, pe lângă analiza spațiului, mă uit și după plantele de interior; sunt curioasă care i-au rezistat în timp; ele mă fac să înțeleg ce plante i se potrivesc”, mai spune Luminița.

Balcon însorit vs. balcon umbrit

Selecția de plante pentru zonele expuse la soare și cele umbrite diferă. Soarele favorizează plantele cu flori, deci te poți aștepta ca într-o zonă umbrită să domine frunzișul. Ambele pot fi însă amenajate cu zone verzi, cu plante variate.

„Un factor important de care trebuie să ții cont, mai ales în zonele însorite, este udarea. Căldura excesivă va evapora mult mai repede apa și, mai ales în cazul balcoanelor unde ții plantele în jardiniere, trebuie să le asiguri apă suficientă. Noi recomandăm, acolo unde este posibil, sisteme de udare automate”, adaugă Luminița.

Cum aranjezi plantele

Cel mai important lucru de care trebuie să ții cont atunci când îți alegi plantele este nevoia lor de lumină. Și aici, ne ajută categoriile – plantele pot fi împărțite în plante de soare, penumbră și umbră.

„Citește eticheta plăntuței sau întreabă personalul magazinului, înainte de a o cumpăra. Poți să te gândești unde ai întâlnit planta în mediul ei natural. De exemplu, plantele aromatice (busuiocul, salvia, cimbrul etc.) din zona mediteraneană trebuie puse în zone cu mult soare. Ferigile, iedera, le întâlnești în pădure: clar le vei găsi un loc umbros, sub un copac sau pe un balcon orientat spre nord.”

De obicei, în pepiniere, plantele sunt expuse la vânzare în funcție de zonele lor de creștere, în locuri cu mult soare sau dimpotrivă, la umbră, ferite de soarele direct, iar plantele de interior în interiorul magazinului.

Când cumperi o plantă, uită-te cum arată: ea trebuie să fie viguroasă, sănătoasă, fără urme de stres sau vătămări. Planta nu trebuie să fie parazitată, iar frunzele nu trebuie să fie zbârcite, uscate, cu pete sau puncte negre, maro, galbene. Dacă aduci în grădină sau acasă o plantă bolnavă/infectată, riști să le molipsești și pe celelalte.

„Atunci când le aranjez, le pun pe poziții fără a le planta și le mut până găsesc soluția care mă mulțumește. Țin cont de structura ei (plantă cu floare, plantă de interes pentru frunziș, plantă de acoperire, plantă curgătoare, plantă cățărătoare). Urmăresc înălțimea plantei la înflorire, nu la achiziție, perioada de înflorire și culoarea florilor. Cele mai înalte plante le pun în spate, plantele de talie medie în planul doi și plantele mici în față. Încerc să distribui uniform plantele cu flori în funcție de perioada de înflorire și culoarea florilor. Trebuie să avem puncte de interes peste tot, nu într-un singur loc”, explică Luminița.

Ce tip de pământ să folosești

Nu trebuie să folosești un anumit tip de pământ pentru plantare, dar e bine să știi pe care să îl eviți: „În principiu, sunt două-trei mari tipuri de pământ sau substrat, dacă e să folosim un termen mai potrivit, care se diferențiază în principal prin capacitatea de retenție a apei și prin variația principalilor nutrienți. Capacitatea de retenție a apei este decisivă pentru fertilitate, rădăcinile își absorb hrana sub formă de săruri minerale dizolvate. Pe de altă parte, pământul nu trebuie transformat în mlaștină, aerisirea este obligatorie pentru oxigenarea rădăcinilor”, punctează Luminița.

Aproape toate variantele de substrat pe care le găsești în magazine sunt făcute dintr-un amestec de pământuri, componente minerale și organice, cu un PH neutru-acid și o fertilizare slabă sau medie și pot fi folosite ca atare.

Profesioniștii cultivă plantele de ghiveci în condiții strict controlate de umiditate, temperatură, fertilizări și udări. Ei utilizează substraturi pe bază de turbă albă, material suplu, poros, afânat, dar dificil de utilizat de un amator. Din acest motiv, Luminița sfătuiește să transplantezi planta imediat după achiziție într-un pământ cu un procent de turbă mai scăzut. În primele săptămâni, planta va rămâne cu rădăcinile în substratul din vechiul ghiveci, deci nu trebuie să îți faci griji.

„Ce nu recomand e acel vestit pământ de grădină, care de obicei creează mai multe dificultăți decât rezolvă probleme. Unul bun ar trebui să aibă în compoziție procente apropiate de 60% nisip, 25% argilă, 10% calcar și 5% humus. Greu de găsit și greu de testat/confirmat. Pământul de grădină nu se pune ca atare în ghiveci, pentru că are o structură eterogenă și prea compactă și tinde să se taseze pe măsură ce este udat. În timp, sufocă rădăcinile, și aici mă refer la grădinile mici sau grădinile în ghivece și jardiniere, pentru că la grădinile mari unde avem probleme, fie că e vorba de un pământ prea lutos sau prea nisipos, o infuzie de pământ de pădure poate îmbogăți pământul existent, dar ai nevoie de cineva priceput care să te ajute”, adaugă ea.

Recomandare: Plantele sunt alegeri personale și emoționale, dar e bine să ții cont de faptul că nu toate se pot adapta la clima României. „Ne plac leandrii, însă leandrii sunt plante exotice care nu rezistă la îngheț. Dacă nu te deranjează să le muți în fiecare primăvară și toamnă în casă/ din casă, „go for it”. Ne plac trandafirii, însă îi plantăm fără să ținem cont că un trandafir vrea soare și că trebuie să îi aplici tratamente regulate (toaletări, fungicide, insecticide etc.)”, spune Luminița.

Tips&tricks pentru îngrijirea grădinii de acasă

• Udă plantele regulat: pământul, nu frunzele;
• Nu lăsa pământul să se usuce complet;
• Dacă apa iese din ghiveci în timp ce uzi, înseamnă că pământul este atât de deshidratat, încât nu reușește să rețină apă. Toarnă apa încet, folosind o stropitoare cu țeava lungă și îngustă, și încearcă să rehidratezi substratul.
• Nu lăsa apa la baza ghiveciului: plantele urăsc să stea cu picioarele în apă.

Fotografiile: via Luminița Nicorici. O parte sunt realizate de Cătălin Georgescu.