Atunci când apare o succesiune între frați vitregi, este posibil să existe neclarități în ceea ce privește cotele care le revin fiecăruia. Indiferent de relația dintre părinți, legislația românească este foarte clară în această privință, iar regulile se aplică la fel pentru toți copiii. Află din articol care este legea moștenirii între frați vitregi și cum se face, de exemplu, împărțirea unei locuințe moștenite. Toate detaliile, în articol.
Legea moștenirii între frați vitregi
Pentru a înțelege corect cum funcționează moștenirea între frați vitregi, trebuie clarificat mai întâi ce înseamnă, din punct de vedere juridic, această relație.
Frații vitregi sunt copii care au un părinte comun, dar nu ambii. De exemplu, doi copii ai aceleiași mame, dar cu tați diferiți, sau doi copii ai aceluiași tată, dar cu mame diferite. Din perspectiva legii, ceea ce contează nu este relația dintre frați, ci legătura fiecăruia cu părintele defunct care lasă moștenire.
Codul civil român stabilește că toți copiii defunctului sunt egali în drepturi la moștenire, indiferent dacă provin din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopție. Legea nu face nicio distincție între „copil din prima căsătorie” și „copil din a doua căsătorie” – atâta timp cât există filiație dovedită, drepturile sunt identice.
În ordinea moștenitorilor legali, copiii fac parte din clasa I de moștenitori, alături de soțul supraviețuitor. Potrivit Codului civil, descendenții înlătură de la moștenire toate celelalte rude – părinți, frați, bunici sau alte grade de rudenie. Asta înseamnă că, dacă defunctul are copii, aceștia vor moșteni înaintea oricăror alți membri ai familiei.
În continuare, legea prevede explicit că moștenirea se împarte în părți egale între copii, fără nicio diferență legată de sex, vârstă sau de ordinea nașterii. Prin urmare, niciun frate vitreg nu are prioritate în fața celuilalt. Nu contează cine este mai mare, cine a locuit cu părintele sau cine s-a ocupat de el. Din punct de vedere legal, în fața dezbaterii moștenirii, toți copiii sunt tratați la fel.
În practică, asta înseamnă că dacă un părinte moare și lasă în urmă doi copii vitregi, fiecare va avea dreptul la jumătate din moștenire, în lipsa altor moștenitori cu drept legal, cum ar fi soțul supraviețuitor. Succesiunea se poate face fie pe cale notarială, atunci când există înțelegere între moștenitori, fie în instanță, dacă apar conflicte sau neînțelegeri. Indiferent de procedură, regulile de împărțire rămân aceleași, adică cele stabilite de Codul civil și enunțate anterior.
Cum se împarte o casă moștenită între frați
Una dintre cele mai frecvente situații întâlnite în practică este cea în care frații vitregi trebuie să împartă o locuință moștenită de la părintele comun. Fie că este vorba despre casa în care acesta a locuit, despre un apartament cumpărat în timpul unei căsătorii sau despre o proprietate moștenită la rândul ei, regulile sunt clare și se aplică la fel.
Dacă defunctul are doar doi copii și nu există soț supraviețuitor, casa se împarte în mod egal, fiecare frate vitreg primind câte 50% din dreptul de proprietate. Dacă există și un soț în viață, legea stabilește că acesta primește o cotă de 1/4 din moștenire, iar restul de 3/4 se împarte în mod egal între copii. Astfel, în cazul a doi frați vitregi și un soț supraviețuitor, fiecare copil va primi câte 3/8 din moștenire.
Pentru ca fiecare frate vitreg să intre efectiv în posesia cotei sale este necesară parcurgerea procedurii de succesiune. Aceasta presupune deschiderea succesiunii la notar, prezentarea actelor de stare civilă și a documentelor de proprietate, iar la final emiterea certificatului de moștenitor. Abia după acest moment, cotele pot fi înscrise în cartea funciară, iar dreptul de proprietate devine opozabil tuturor.
De reținut:
Este important de înțeles că această împărțire nu înseamnă, automat, o separare fizică a locuinței. În majoritatea cazurilor, frații devin coproprietari pe cote-părți, fiecare având un procent din dreptul de proprietate asupra întregului imobil. Practic, casa aparține ambilor, în proporțiile stabilite de lege.
Din acest punct, odată ce s-a făcut împărțirea, există mai multe variante în privința administrării. Uneori, unul dintre frați alege să cumpere partea celuilalt, devenind astfel proprietar unic. Alteori, locuința este vândută, iar banii se împart conform cotelor. Există și situații în care frații rămân în coproprietate, deși aceasta este, de regulă, o soluție temporară.
La fel de important, legea este foarte clară și spune că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. Asta înseamnă că oricare dintre frați poate cere ieșirea din coproprietate, fie prin partaj notarial, dacă există acord, fie prin partaj judiciar, dacă nu se ajunge la o înțelegere.
Alte lucruri importante de știut când frații vitregi împart o moștenire
Atunci când moștenirea nu înseamnă doar un bun imobil, ci și bani, conturi, terenuri sau datorii, lucrurile pot deveni mai complexe. Din acest motiv, legea impune o serie de reguli clare menite să protejeze drepturile tuturor moștenitorilor.
Pentru deschiderea succesiunii, sunt necesare mai multe documente esențiale:
- certificatul de deces al defunctului;
- actele de identitate ale moștenitorilor;
- certificatele de naștere pentru dovedirea filiației;
- certificatele de căsătorie ale defunctului;
- actele de proprietate ale bunurilor.
În lipsa acestor documente, procedura nu poate fi începută.
Apoi, pentru continuare, dovada că doi frați sunt copii ai aceluiași părinte se face prin certificatele de naștere, unde este menționat părintele comun. În anumite situații speciale, poate fi necesară o hotărâre judecătorească de stabilire a filiației, mai ales dacă recunoașterea copilului nu a fost făcută la timp.
Un aspect adesea trecut cu vederea când se deschide o succesiune între frați este legat de datoriile părintelui defunct. Potrivit Codului civil, moștenitorii răspund pentru datoriile defunctului proporțional cu cota moștenită. Asta înseamnă că, dacă există un credit, o ipotecă sau restanțe la utilități, fiecare frate vitreg va prelua partea corespunzătoare cotei sale.
Durata succesiunii depinde foarte mult de înțelegerea dintre frați. Dacă frații sunt de acord asupra tuturor aspectelor, procedura notarială poate fi finalizată în câteva săptămâni. În schimb, dacă apar conflicte, contestații sau neînțelegeri, succesiunea se poate transforma într-un proces care durează luni sau chiar ani.
Nu în ultimul rând, legea prevede și mecanisme de protecție împotriva excluderii ilegale a unor moștenitori. Notarul verifică existența altor potențiali moștenitori și solicită declarații pe proprie răspundere. Dacă, ulterior, apare o persoană îndreptățită la moștenire, certificatul de moștenitor poate fi atacat în instanță, iar succesiunea refăcută.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
