La Muralla Roja, unul dintre cele mai arhitecturale complexuri din Europa și cel mai frumos loc în care am fost

Sunt locuri pe care le vizitezi, te bucuri că ești acolo și că înveți câte ceva despre o nouă cultură, iar apoi te gândești la următoarea călătorie. Și sunt locuri care te lasă fără suflare, se lipesc de sufletul tău ca guma de perete și te fac să te simți ca acasă din prima, cu toate că se află la sute sau chiar mii de kilometri depărtare de locuința ta. 

Pentru mine, Masivul Ceahlău, Playa Taganana și La Muralla Roja sunt acele locuri, căci m-au făcut să le aplaud cu lacrimi de admirație și să mă minunez de frumusețea lumii în care trăim. 

Munții Ceahlău sunt primii munți pe care i-am urcat împreună cu ai mei, când aveam cinci ani, iar de atunci mă reîntorc acolo măcar o dată la doi-trei ani și înnoptez sus la cabana Dochia, ca dimineața să mă trezesc deasupra norilor într-un peisaj care l-ar face chiar și pe cel mai convins ateu să se întrebe dacă există, totuși, un Dumnezeu. 

Playa Taganana din Santa Cruz, Insulele Canare, pare un loc desprins din imaginația celui mai bun om din univers. Ca să ajungi acolo trebuie să urci și să tot urci prin drumuri cu păduri și serpentine, ca mai apoi să cobori și să tot cobori până dai de-o plajă în care-ți vine să te ciupești ca să verifici dacă e reală sau visezi.

Iar La Muralla Roja arată genialitatea, nebunia, poezia și frumosul arhitecturii lui Ricardo Bofill. Și a fost  – contrar așteptărilor – una dintre cele mai accesibile călătorii în străinătate. Detaliez costurile un pic mai jos. 

La Muralla Roja: inspirație, arhitectură și design

La Muralla Roja este un complex rezidențial din Manzanera, Calpe, Spania. Proiectul a fost pus pe hârtie de Bofill în 1968, dar construcția lui a fost gata cinci ani mai târziu, în ‘73, și se numără printre cele mai emblematice lucrări ale arhitectului spaniol.

Din exterior arată ca o fortăreață, iar interiorul e precum un labirint în care ai toate șansele să te pierzi. Bofill s-a inspirat din arhitectura casbah-urilor nord-africane și din stilurile arhitecturale arabe mediteraneene. El a integrat în proiectul La Muralla Roja elementele tradiționale specifice casbah-urilor – curțile interioare, terasele, podurile și scările care leagă apartamentele între ele – într-o reinterpretare avangardistă plină de culoare.

Iar dacă te-ai uitat la Squid Games pe Netflix, s-ar putea ca designul La Muralla Roja să-ți pară cunoscut, căci în celebrul serial coreean – în care mai mulți oameni participă la un concurs cu jocuri mortale pentru a câștiga o sumă de bani cu care să-și achite datoriile – personajele trec în fiecare zi printr-un labirint de scări care seamănă izbitor de bine cu cele de la Muralla Roja.

Explozie de culori și 3 tipuri de apartamente

La Muralla Roja înseamnă intimitate, culoare, lumină, volumetrii, 50 de apartamente, o piscină, multe grădini interioare și terase cu priveliști spectaculoase.

Fiecare culoare din La Muralla Roja a fost atent aleasă de Ricardo Bofill cu un scop precis, fie pentru a fi în contrast cu natura, fie pentru a o potența.

De pildă, fațada exterioară este îmbrăcată în diverse nuanțe de vopsea roșie, pentru a crea un contrast puternic cu peisajul. În curtea centrală au fost folosite diferite nuanțe de albastru, curțile secundare sunt roz, iar scările, holurile și podurile sunt pictate în tonuri de violet. În timp ce rozul și roșul se află în contrast cu peisajul, nuanțele de albastru sunt în armonie cu tonurile cerului și ale mării.

Cele 50 de apartamente din complex sunt împărțite în trei categorii, în funcție de dimensiunea lor: garsoniere/studiouri, apartamente cu două camere (de 80 metri pătrați) și apartamente cu trei camere (de 120 metri pătrați). 

Cum am ajuns la Muralla Roja

Pe scurt, Ricardo Bofill e unul dintre arhitecții mei preferați. L-am descoperit cu mult timp înainte să fiu redactor-șef Lovedeco, într-un clip de pe Youtube în care vorbea despre munca și casa lui. „La Fabrica” – reședința lui – este o capodoperă arhitecturală, iar numele său explică foarte clar proiectul în sine, care se află într-o fostă fabrică.

În 2022, chiar în anul în care Bofill și-a luat la revedere de la lumea asta lăsând în urmă numeroase opere, eu și George, iubitul meu, am decis să ne petrecem aniversarea la Muralla Roja. Și va rămâne cea mai specială călătorie pentru noi, căci este și locul în care ne-am logodit. 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Alina Ciobanu (she/her) (@alinaciobanu_)

Ca să mai tai puțin din romantism, voi trece la costuri. Spuneam la începutul articolului că a fost – contrar așteptărilor – una dintre cele mai accesibile călătorii în care am fost împreună. 

Biletele de avion pentru două persoane, dus-întors, au costat 700 de lei. Asta pentru că am vrut noi să stăm lipiți unul de celălalt și am mai dat 300 lei pentru a avea locuri alăturate, altfel biletele de avion ne-ar fi costat doar 400 lei. Am zburat către Valencia, iar de acolo am mers cu autobuzul spre Calpe. Am plătit în jur de 300 de lei pentru biletele dus-întors cu autobuzul. Două nopți de cazare la Muralla Roja au fost în jur de 1000 lei. Da, am dormit în cea mai micuță cameră, dar am ales-o pentru că am avut acces direct la una dintre superbele terase din complex.

Calpe este un orășel minunat cu numeroase restaurante și plaje care-ți taie răsuflarea. Am mâncat mult și bine, iar cea mai scumpă cină a ajuns undeva la 80 euro (cu tot cu starter, fel principal, desert și o sticlă de vin), la El Cantal. În rest, prânzurile nu au costat mai mult de 50-60 euro, cu tot cu băutură.

A treia noapte am petrecut-o în Valencia și am înnoptat într-un Airbnb central – amenajat fără cusur, foarte aproape de a se clasa drept premium -, care ne-a costat 300 lei.

La Muralla Roja este un loc demn de pus pe lista ta și – chiar dacă mie mi-a luat șapte ani să ajung acolo – este, totuși, o destinație accesibilă. Important e să fii alături de persoana potrivită.