Casa arhitectului care a construit cartierul Vatra Luminoasă și-a deschis, pentru prima dată, porțile publicului larg
publicat pe 04 oct. 2023La începutul lui septembrie, casa unuia dintre arhitecții care au construit cartierul Vatra Luminoasă din București, și-a deschis pentru prima dată porțile către publicul larg. Cu ocazia asta, am aflat atât povestea lui, cât și a casei.
Arhitecții Ioan Hanciu și Nicolae Arhipăneanu au construit cartierul bucureștean Vatra Luminoasă, care este un exemplu atipic de arhitectură modernă în peisajul pestriț al Bucureștiului. Imobilele, unele vechi de aproape un secol, au rezistat onorabil, în timp. Ba chiar, multe clădiri din zonă au avut norocul să nu fie mutilate din punct de vedere estetic, lucru destul de rar întâlnit în peisajul nostru urban.
Jérémy Vercken, strănepotul arhitectului Hanciu, a deschis către public casa arhitectului, care se află tot în Vatra Luminoasă. A organizat acolo o expoziție de ceramică, semnată Ana Gurduza, și promite că astfel de evenimente vor mai avea loc pe viitor. Își propune să promoveze astfel istoria uneia dintre cele mai interesante zone din Capitală.
Scurt istoric al cartierului Vatra Luminoasă
Povestea locului începe prin anii ’30, odată cu parcelarea zonei și construirea unor case tip, destinate muncitorilor și funcționarilor. Arhitecții Ioan Hanciu și Nicolae Arhipăneanu sunt cei care au propus acest model accesibil de locuire, cu o estetică nouă, simplă. Clădirile, sub formă de monoblocuri pe parter sau cu etaj, au învelitori cu pantă mică, elemente decorative minimale și un interior funcțional, spațios și bine organizat. Parcelarea și edificarea locuințelor sociale s-a realizat în etape, în perioada 1933-1949. Construcția cartierului pornește de la modelul european al orașului-grădină, punând în prim-plan spațiile verzi, individuale și colective. Vatra Luminoasă este o zonă protejată de Institutul Național al Patrimoniului, fiind unica realizare de această calitate și anvergură din România interbelică.
Strănepotul arhitectului Hanciu încearcă să promoveze istoria zonei
Pentru Jérémy Vercken, strănepotul arhitectului Ioan Hanciu, Vatra Luminoasă este un loc încărcat cu amintiri frumoase. Revine aici în fiecare vară, începând cu anii 2000. Cea care l-a făcut să îndrăgească zona a fost bunica lui, arhitecta Sanda Popa Hanciu. Jérémy este fascinat de istoria locului, mai ales că este, la rândul lui, arhitect. În ultimii ani, a inițiat o serie de proiecte și colaborări cu instituții din țară, dar și de la Paris, în încercarea de a atrage atenția asupra importanței protejării patrimoniului arhitectural al zonei.
„Locul nu mi se pare că s-a schimbat prea mult în ultimele două decenii”, povestește Jérémy. „Am venit prima dată în România prin 2000, avem pe atunci 13 ani. M-am întors apoi în fiecare vară, însoțit de bunica mea. Ea a copilărit aici, în casa de pe Constantin Tănase, sora ei s-a născut în această casă și încă mai locuiește aici. Îmi amintesc că îmi plăcea tare să petrec timp în grădină, citind sau desenând. Obișnuiam să merg des și la bazinul Lia Manoliu care este destul de aproape. Seara adormeam, auzind, în depărtare, lătratul câinlor vagabonzi. S-a mai schimbat între timp, atmosfera, mai ales de când s-a construit noul stadion, dar câteodată tot mai ai impresia că ești undeva la țară, înconjurat de viță de vie și cântat de cocoși”, spune tânărul.
Interiorul Casei Hanciu este același ca acum 80 de ani
Casa arhitectului Ioan Hanciu a fost finalizată în 1940. Este construită într-un stil modernist art-deco, dar sunt vizibile și câteva influențe regionale. Arhitectura clădirii adaptează elemente specifice stilului Bauhaus: linii simple, organizarea rațională a spațiilor, prioritizarea ideii de confort și eliminarea ornamenațiilor excesive. Specifice stilului Bauhaus sunt și ferestrele Gropius și compartimentarea plan libre, adică delimitarea spațiilor nu neapărat prin pereți, cât prin poziționarea pieselor de mobilier. Astfel de clădiri rezidențiale se construiau, în perioada respectivă, în mai multe țări europene: Germania, Franța, Marea Britanie. Dacă arhitectura casei este una modernă și minimalistă, interiorul este o întoarcere în trecut, prin colecția de piese de mobilier și obiecte de artă, păstrate de-a lungul timpului.
„Străbunicul meu Ioan și soția sa, Luisa s-au mutat aici în anii `40. Au cumpărat locuința printr-un credit pe care l-au achitat după douăzeci de ani. Casa a fost mereu locuită. În prezent, sora bunicii mele stă aici. Ce-mi place este că interioul a rămas la fel cum mi-l aminteam. Toate piesele de mobilier, cărțile, tablourile sunt păstrate perfect, ca într-un adevărat muzeu”, spune Jérémy.
A organizat o expoziție și a coordonat editarea unui album bilingv despre Vatra Luminoasă
În 2019, Jérémy a câștigat un proiect AFCN, cu o sponsorizare a Uniunii Arhitecților din România. A fost un lucru care i-a dat curaj și l-a făcut să se implice mai mult în promovarea istoriei locului. Un an mai târziu, în plină pandemie, a curatoriat expoziția intitulată „Vatra Luminoasă, modelul orașului-grădină în București“. Evenimentul, care s-a dorit a fi o călătorie în istoria arhitecturală a cartierului, a avut loc la ICR Paris. A urmat apoi publicarea unui album bilingv care a reluat, prin fotografii și documente, istoria cartierului.
„Bunica mea, fiica arhitectului Ioan Hanciu, a plecat din România în `60. A locuit câțiva ani în Tunisia, apoi s-a stabilit în Franța. Din fericire, a păstrat documente de arhivă, cărţi, corespondenţe, carnete, schiţe și fotografii care ne-au ajutat să refăcem trecutul cartierului. În multe țări din Europa, și nu numai, există clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural, care s-au păstrat destul de bine. Cred că marea provocare a generației mele este să conservăm acest patrimoniu pe care l-am moștenit. Nu e ușor să reabilitezi astfel de clădiri. E însă un aspect care ar trebui să ne preocupe, mai ales în contextul actual al încălzirii globale. Sectorul construcțiilor este unul extrem de poluant”, spune Jérémy. „Dacă ne referim strict la Vatra Luminoasă, cartierul este, și acum, un exemplu de urmat. Clădirile sunt construite cu materiale de foarte bună calitate, de aceea s-au conservat atât de bine. Sunt lucruri care au dat rezultate în trecut și cred că avem ce învăța din ele”.
La începutul lui septembrie, Jérémy a deschis pentru prima dată porțile casei Ioan Hanciu. Timp de o zi, cei care au trecut prin zonă au avut prilejul să vadă piese din ceramică, semnate Ana Gurduza (Ars_Ana). Dar au avut totodată prilejul să admire un interior perfect conservat din anii `40, și legătura care se crează, în timp, între un spațiu și obiectele care îl compun. Jérémy își propune să organizeze periodic evenimente cu public în ideea de a face cunoscută povestea casei, a cartierului și a familiei sale. Speră ca pe viitor să colaboreze cu diverși artiști care să propună o perspectivă diferită și care să apropie publicul de această zonă a Capitalei.
„Pe Ana am cunoscut-o anul trecut. Mi-a plăcut forța poetică a obiectelor pe care le crează. Am fost tare bucuros când a acceptat să își expună o parte din lucrări la Casa Ioan Hanciu. Când i-am vorbit despre proiect, s-a dus cu gândul la «Muzeul Inocenței» al lui Orhan Pamuk. Mi s-a părut interesantă trimiterea. Într-adevăr, îmi doresc ca oamenii să poată să vadă o bucățică de trecut, dar și să descopere artiști contemporani, cu opere interesante. Îmi place când arhitectura și designul împart un limbaj comun în materie de calitate”, spune Jérémy.
Casa Ioan Hanciu se poate vizita vara și toamna, cu programare făcută anterior, pe pagina oficială de Instagram. Accesul este gratuit.
-
UTILE
Curățarea parchetului cu oțet: cum se prepară cea mai simplă și utilă soluție
Nu aplica oțet direct pe parchet.
-
LIFE
Unde se pune șervețelul la masă: greșeli frecvente în aranjarea mesei în stil formal și informal
Contrar aparențelor, nu se folosește pentru șters.
-
Sponsored
VIDEO Cum poți crea un spațiu de locuit sănătos și eficient energetic prin ferestrele de mansardă și inovațiile arhitecturale VELUX
Ferestrele de mansardă îmbunătățesc semnificativ confortul și eficiența energetică a unei locuinței.