Distanța la care sunt plantați pomii fructiferi influențează sănătatea acestora, cantitatea de fructe și respectarea obligațiilor legale față de vecini. De la meri și pruni până la cireși sau nuci, fiecare specie are nevoie de spațiu suficient pentru a se dezvolta normal. Află din articol la ce distanță se plantează pomii fructiferi și de ce contează atât de mult.
De ce contează distanța dintre pomii fructiferi
Pomii fructiferi sunt arbori cultivați special pentru producția de fructe și sunt nelipsiți din multe grădini și curți din România. Cele mai întâlnite specii sunt mărul, părul, prunul, cireșul, vișinul, caisul, piersicul și nucul. Fiecare dintre acești pomi are particularități diferite de dezvoltare: unii cresc rapid și formează coroane foarte mari, în timp ce alții rămân mai compacți și pot fi integrați mai ușor în grădinile mici.
Scopul cultivării pomilor fructiferi are legătură cu culegerea și consumul propriu al fructelor acestora. Totodată, pomii contribuie la umbrirea naturală a curții și creează un mediu mai plăcut în jurul casei. În plus, florile acestora atrag albine și alte insecte polenizatoare, ceea ce ajută la echilibrul natural al grădinii.
Totuși, pentru ca pomii să se dezvolte normal și să producă fructe de calitate au nevoie de spațiu suficient. Distanțele de plantare influențează direct cantitatea de lumină și circulația aerului dintre coroane, de exemplu. Atunci când pomii sunt plantați prea aproape unul de altul, ramurile se suprapun, lumina pătrunde mai greu în interiorul coroanei, iar umiditatea se păstrează mai mult timp între frunze și ramuri. Aceste condiții favorizează apariția bolilor fungice și a dăunătorilor.
În practică, o livadă sau o grădină în care pomii sunt înghesuiți devine mai greu de întreținut. Tăierile, stropirile și recoltarea fructelor sunt mai dificile, iar accesul printre pomi este limitat. De asemenea, rădăcinile intră în competiție pentru apă și substanțe nutritive, iar dezvoltarea pomilor poate avea de suferit. Se ajunge astfel ca unii pomi să crească excesiv în înălțime în căutarea luminii, în timp ce alții să rămână slab dezvoltați și să producă puține fructe.
Distanța dintre pomi contează și din perspectiva longevității. Un pom care are spațiu suficient pentru dezvoltare va avea o structură mai echilibrată și va rezista mai bine în timp la vânt, secetă sau boli. În schimb, un pom plantat prea aproape de alți arbori sau de construcții poate ajunge să fie afectat de lipsa luminii și de deformarea coroanei.
Distanțe recomandate pentru principalele specii de pomi fructiferi
Distanțele de plantare diferă în funcție de specie, de tipul portaltoiului și de forma coroanei. În cazul grădinilor obișnuite, recomandările sunt făcute astfel încât pomii să aibă suficient spațiu pentru dezvoltare și pentru lucrările de întreținere.
Mărul și părul sunt printre cei mai cultivați pomi fructiferi în România. În cazul soiurilor clasice, se recomandă, în general, distanțe de aproximativ 4 – 5 metri între pomi și 5 – 6 metri între rânduri. Aceste distanțe permit dezvoltarea normală a coroanei și o bună circulație a aerului. În cazul pomilor altoiți pe portaltoi de vigoare redusă, distanțele pot fi mai mici, însă într-o curte obișnuită este necesar să existe suficient spațiu pentru lucrările de întreținere și pentru dezvoltarea pomului pe termen lung.
Prunul, caisul și piersicul au nevoie de spații ceva mai reduse decât cireșul sau nucul, însă și acești pomi trebuie plantați astfel încât coroanele să nu se suprapună. Pentru prun și cais sunt recomandate frecvent distanțe de aproximativ 4 – 5 metri între rânduri și 3 – 4 metri între pomi. Piersicul este adesea plantat la circa 4 metri distanță, deoarece are nevoie de lumină multă și de o bună aerisire pentru a preveni apariția bolilor specifice.
Cireșul este considerat un pom viguros și are nevoie de mai mult spațiu decât multe alte specii. În practică, distanțele sunt de aproximativ 5 metri între pomi și între rânduri. Coroana unui cireș matur poate deveni foarte mare, iar plantarea prea apropiată poate afecta atât producția de fructe, cât și sănătatea pomului.
În schimb, vișinul poate fi plantat ceva mai compact decât cireșul, însă și în cazul lui este nevoie, de regulă, de cel puțin 4 metri între pomi pentru o dezvoltare normală.
Un caz aparte este nucul. Acest pom dezvoltă o coroană foarte mare și rădăcini puternice, motiv pentru care necesită distanțe mult mai generoase. În multe recomandări horticole se vorbește despre 8, chiar 10 metri între pomi și chiar mai mult între rânduri. Într-o curte mică, plantarea unui nuc prea aproape de casă sau de gard poate deveni o problemă serioasă în timp, atât prin umbrirea excesivă, cât și prin dezvoltarea rădăcinilor.
În ultimii ani au devenit populari și pomii columnari, o soluție pentru proprietarii care au curți mici. Acești pomi dezvoltă coroane înguste și pot fi plantați la distanțe mult mai mici, uneori chiar la 1 – 1,5 metri între exemplare.
Odată respectate recomandările, în cazul tuturor speciilor trebuie respectate regulile privind distanța față de hotar și față de vecini.
Distanța față de gard și vecinătăți. Ce spune legea
Dincolo de recomandările horticole, plantarea pomilor fructiferi trebuie să respecte și prevederile legale privind vecinătățile. În România, regula principală este prevăzută în Codul Civil, la articolul 613, care stabilește distanța minimă pentru arbori față de linia de hotar.
„În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii”, arată textul de lege.
Această prevedere există pentru a preveni conflictele dintre vecini și pentru a evita situațiile în care rădăcinile sau coroanele arborilor afectează proprietățile învecinate. În practică, problemele apar frecvent atunci când pomii sunt plantați foarte aproape de gard, iar în timp crengile ajung să treacă pe terenul vecinului sau rădăcinile afectează trotuare, garduri și alte amenajări.
Tot Codul Civil prevede că vecinul poate solicita scoaterea sau tăierea arborilor dacă distanțele legale nu sunt respectate. Din acest motiv, alegerea locului pentru plantare nu trebuie făcută doar în funcție de spațiul disponibil în curte, ci și ținând cont de dezvoltarea viitoare a pomului.
Astfel, în cazul pomilor de talie mare, distanța față de gard să fie chiar mai mare decât limita minimă prevăzută de lege. Un nuc sau un cireș plantat la doar 2 metri de gard poate ajunge, după câțiva ani, să creeze probleme prin umbra excesivă sau prin extinderea coroanei pe proprietatea vecină.
Trebuie luat în calcul și faptul că unele localități pot avea reguli suplimentare prin regulamentele locale de urbanism. De aceea, înainte de plantare, este recomandat să verifici dacă există prevederi speciale aplicabile în zona în care locuiești.
Sfaturi practice pentru plantarea corectă a pomilor
Plantarea corectă a pomilor fructiferi începe încă din etapa alegerii locului. Pomii trebuie să fie plantați în zone bine luminate deoarece majoritatea speciilor fructifere au nevoie de mult soare pentru a produce fructe sănătoase și gustoase. Totodată, solul trebuie să permită drenarea apei, deoarece excesul de umiditate poate afecta rădăcinile.
Una dintre cele mai frecvente greșeli este plantarea pomilor fără a ține cont de dimensiunile pe care aceștia le vor avea la maturitate. Un puiet ocupă puțin spațiu în primii ani, însă coroana și rădăcinile se dezvoltă constant. Din acest motiv, pomii nu trebuie plantați prea aproape de casă, de alei, de terase sau de garduri.
Foarte important este să faci alegerea unor soiurilor potrivite cu dimensiunea curții. În grădinile mici, de exemplu, sunt mai potriviți pomii de vigoare redusă sau cei columnari care ocupă mai puțin spațiu și sunt mai ușor de întreținut.
La plantare, groapa trebuie să fie suficient de mare pentru rădăcini, iar punctul de altoire trebuie să rămână deasupra nivelului solului. După plantare, pomii trebuie udați bine, mai ales în perioadele secetoase. În primii ani este importantă și susținerea cu tutori, pentru ca pomii să crească drept și să reziste mai bine la vânt.
Îngrijirea ulterioară este la fel de importantă precum plantarea. Tăierile regulate ajută la formarea unei coroane aerisite și productive, iar stropirile și fertilizarea contribuie la sănătatea pomilor și la obținerea unor recolte bune. Nu în ultimul rând, menținerea distanțelor corecte între pomi ajută la reducerea riscului de boli și facilitează toate lucrările de întreținere.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
