De ce s-a scumpit gigacaloria în București și care sunt efectele asupra buzunarului tău pe termen lung

Consiliul General al Capitalei a aprobat creșterea prețului de facturare per gigacalorie pentru populație de la 143 lei la 330 lei. Sumele astea fiind calculate fără TVA. Asta înseamnă că dacă ești din București urmează să plătești, de la 1 aprilie, de 2,4 ori mai mult pentru apă caldă și căldură. Și vei fi tarifat cu un TVA diferit în funcție de anotimp. Decizia aduce cu sine schimbări și efecte pe termen lung de care trebuie să știi de pe acum.

Câteva cifre și statistici, înainte să dezbatem problema, ca să înțelegi contextul în care te găsești acum. În București, aproximativ 1,2 milioane de locuitori, cam jumătate din populația Capitalei, sunt conectați la Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET).

Asta înseamnă 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici și sere. Prețul pe care populația îl plătea per gigacalorie era de 143 de lei, după scăderea TVA la 5% de la începutul anului, înainte de majorare. Prețul aprobat al gigacaloriei este de 860 de lei, diferența fiind plătită din bugetul municipalității, prin subvenții, adică 60% din prețul final.

Majorarea prețului gigacaloriei are legătură și cu alte scumpiri pe linie. La începutul lui octombrie 2021, prețul de producere al gigacaloriei a fost majorat, la fel și cel de transport și distribuție la începutului lui 2022. Față de sezonul de încălzire 2021, majorarea a fost de 86% în condițiile în care și scumpirea prețurilor gazelor naturale a dus la creșterea costurilor de producție.

Totodată, din cauza modernizării deficitare sau prea lente a rețelei de termoficare s-au pierdut undeva la 2,2 milioane de litri apă caldă pe oră în 2020. O cifră cu adevărat uriașă. De trei ori mai mare față de pierderile din 2016, de exemplu. Dar o pierdere care trebuie compensată cumva.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, spune că prețul gigacaloriei nu a mai fost schimbat de peste 11 ani, iar acum majorarea e necesară „pentru a echilibra întreg sistemul de termoficare, pentru a permite menținerea sistemului de termoficare centralizat, care are beneficii importante în ceea ce privește mediul”. Edilul a dat și exemplul altor mari orașe care practică tarife mai mari: în Timișoara se plătește 350 lei pe gigacalorie, la Oradea 373 lei pe gigacalorie, iar la Constanța 450 lei pe gigacalorie.

Cât vei plăti pentru apă caldă și căldură

Și Dr. Ing. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că schimbarea are logică, „dar ea trebuie coroborată cu efectele negative cu care urmează”.

Dacă locuiești într-un apartament de două camere și în fiecare cameră consumi o gigacalorie, la iarnă o să plătești 660 lei, la care se adaugă TVA-ul de 5% practicat pe perioada sezonului rece, din noiembrie până în aprilie. Pe perioada de vară, TVA-ul practicat e de 19%. „Teoretic, pe timp de iarnă, dacă se aplică TVA-ul de 19%, prețul gigacaloriei o să fie cu 20% mai mare față de cifrele inițiale”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Consecințele scumpirii per gigacalorie

O altă consecință a majorării prețului gigacaloriei va fi „tendința consumatorilor de a părăsi acest sistem scump”, explică Dumitru Chisăliță, fapt care va atrage cu sine alte efecte de domino. „În cazul ăsta, omul are două alternative: pe bază de energie electrică, cum ar fi o centrală electrică, sau pe bază de gaze naturale, deci o centrală pe gaze. Din calcule, omul poate să vadă că iese mai bine la bani dacă optează pentru o centrală pe gaz. Așa că va părăsi SACET”, spune Chisăliță.

Astfel, pe viitor, costurile pentru cei care rămân în SACET vor fi și mai mari, anticipează Dumitru Chisăliță. „Dacă o parte din consumatori pleacă, atunci, la anul, vor fi costuri și mai mari. Prețul ăsta mare al gigacaloriei riscă să destabilizeze sistemul din prezent”, mai zice tot el.

Apoi, un alt efect, se va reflecta în rețeaua de distribuție care nu are capacitatea de a susține peste 550.000 de apartamente apartamente să treacă de pe energie termică pe gaze naturale. „Fără această capacitate, există nevoia de dezvoltare pentru alte rețele, să fie făcute alte conducte. Dezvoltarea aduce cu sine investiții suplimentare, chiar și când cele vechi nu au fost amortizare și vor fi astfel trecute pe costuri. La fel și cele noi. Asta duce la scumpirea gazului natural, atât pentru cei care se racordează, cât și pentru cei vechi. E nevoie să se găsească acel element de optim pe care să se meargă”, arată Dumitru Chisăliță.

Costul gigacaloriei, din altă perspectivă

Plătim acum pentru ceva ce nu a fost realizat la timp, pentru un management defectuos și pentru o transparență în comunicarea costurilor reale. „Din cauza faptului că adevărul s-a denaturat atâția ani vizavi de prețul real, soluțiile nu mai sunt acum atât de simple și mai puțin costisitoare, precum ar fi putut să fie acum 10-15 ani. În același timp, să ținem cont în perioada asta s-au adunat 3 miliarde de euro de la contribuabili pentru creșterea eficienței energetice a producătorilor de energie termică. Care, din păcate, toți s-au dus pe apa sâmbetei.

Banii ăștia puteau să fie folosiți pentru a stabili prețul gigacaloriei la 25% din ce este acum, de exemplu. Sau aceeași bani puteau să fie folosiți pentru reabilitarea pe bune a rețelei de termoficare. Dacă ar fi fost așa, costurile pe care le avem astăzi ar fi fost mult mai mici”, menționează Chisăliță.

În final, decizia poate să fie privită și din alt unghi. Acela al unei discriminări sociale. Asta pentru că bucureștenii nu plătesc costul total al gigacaloriei, pe când alte câteva milioane de români nu beneficiază de așa ceva. Costul real al gigacaloriei în București e undeva pe la 1.200 de lei, cu 19% TVA. Asta dacă s-ar elimina toate subvențiile și dacă s-ar lua în calcul toate costurile reale. 420 lei cu TVA, costul plătit de consumator, față de costul total de peste 1.000 de lei înseamnă o treime.