A cumpărat o parcelă de pământ cu fața spre apus și o cabană de 20 metri pătrați pe care a transformat-o în oază de liniște

Odată cu seria „De la oraș la sat”, am descoperit tot felul de oameni interesanți care au ales să trăiască în natură. Mulți au dorința unei vieți lipsite de zgomot și poluare, însă nu pentru toți este practic sau posibil. Cei norocoși sau extra-determinați recurg la un compromis, o casă de vacanță unde se pot retrage oricând au nevoie de un respiro. Un cuplu din Alba Iulia fix asta a făcut, în 2008, când și-a luat un teren într-un sat de lângă oraș, care între timp a devenit parte integrantă a municipiului. Aici au cumpărat o cabană din lemn, pe care au vopsit-o pescărește și i-au încărcat curtea de flori.

Dana locuiește în Alba Iulia, într-un apartament din oraș pe care îl împarte cu partenerul ei. Stau în apartament mai mult iarna și pe timp de noapte, căci restul timpului și-l petrec în Căsuța cu brazi, cabana tiny pe care și-au cumpărat-o în urmă cu 13 ani. Aici uită de griji, în grădina casei, pe malul râului Ampoi.

În 2008, Dana a cumpărat un teren de 1000 metri pătrați lângă un râu, în primul sat de lângă Alba Iulia, Micești. Între timp, satul a devenit cartier și terenul a intrat în intravilanul orașului, dar tot ca la țară se simte atmosfera. Terenul are două parcele de peste 400 metri pătrați fiecare și o râpă de circa 200 metri pătrați. A visat mereu la un colț al ei de natură, lângă o pădure sau o apă, iar aici a găsit fix ceea ce căuta. „Voiam un loc undeva unde nimeni nu o să-mi ia apusul. Și așa a fost. Am luat ultima parcelă și astfel m-am asigurat că nu poate construi nimeni între mine și apus, și nu voi fi nevoită să pictez sori pe zidul sau casa cuiva”, povestește ea.

O cabană mică și probleme mari

După ce a intrat în posesia terenului, ea și partenerul ei au cumpărat o cabană mică, de 20 metri pătrați, de la o firmă din Blaj, care construia cabane din lemn. A costat 5000 de lei. Cuplul a asamblat-o și ulterior i-a schimbat acoperișul, cu unul mai trainic, din tablă și bine ancorat. „O furtună ne-a lăsat fără acoperișul inițial, iar într-o noapte, când am ajuns la căsuță, am putut privi cerul senin și înstelat chiar din sufragerie”, își aduce ea aminte.

În primii ani, a cumpărat pentru tiny o canapea nouă și a continuat cu dulăpioare pentru veselă, mașină de tuns iarba, grătar și șezlonguri, dar, în câteva săptămâni au dispărut toate, mai puțin sapa și lopata. Ușa casei i-a fost spartă de mai multe ori, până când a ajuns să nu o mai încuie. Oamenii i-au furat și gardul de 1000 metri, dar a împrejmuit din nou, de data asta cu sârmă ieftină, să nu tenteze pe nimeni. „Îmi era tot mai ciudă și devenea tot mai trist. Plin de gunoaie și călcat mereu de hoți. Nu mai aveam nicio tragere de inimă să merg pe acolo și m-am gândit chiar să vând”, explică Dana.

Puterea naturii și schimbarea de atitudine

Își pierduse speranța în locul ei de liniște de la marginea orașului, dar după o excursie în Deltă, când mintea ei era plină de imagini alb-albastre, s-a produs schimbarea. „Am cumpărat vopsea și m-am gândit să am și eu o bucățică din Delta mea. Am vopsit ferestrele, ghivecele, terasa în alb albastru și am ales multe flori pentru ghivece. Încet, încet și mai mult de când cu pandemia asta, am ajuns să mă consider aici acasă”, își aduce aminte Dana.

Și de atunci a continuat lucrările. În 2020 a plantat brândușe, ghiocei, frezii, iriși, lalele, narcise și zambile. În 2021, a plantat clematite, trandafiri, lavandă, un corn chinezesc, un arbore mic de mătase, mâna Maicii Domnului, luleaua turcului, iar recent a plantat și peste 200 de lalele. „Acum încerc să amenajez o altă grădiniță cu margarete, anemone, narcise, alium, panseluțe, lăcramioare, ochiul boului și altele”, mai spune ea. Pe timp de iarnă, când temperatura scade sub șase grade, Dana aduce zeci de plante în apartamentul ei și le readuce la grădină în luna mai.

Iubitul ei s-a ocupat de grădina de legume, iar în primăvara lui 2021 a plantat tot felul de fructe, plante aromatice și legume, de la roșii și morcovi și ardei, la vinete, căpșuni, cimbru, pătrunjel sau hrean. „Și s-au făcut de toate și tare bune. Grădina lui ne-a hrănit tot anul și am pus și pentru iarnă tot soiul de bunătăți”, completează Dana.

„E oaza noastră de liniște”

În ultimii doi ani, cuplul ajunge zilnic la cabană. Au doi câini de care au grijă, plus că mai vin alături de familie și prieteni. Chiar dacă nu au gaz, gătesc pe foc de lemne sau cărbuni, la grătar, ceaun sau pe plită și fac tot felul de bunătăți, de la tocănițe și grătare și gulaș, la mere coapte, omlete sau plăcinte.

Iubește totul de aici și se simte împlinită. Adoră momentele de tihnă, când își savurează cafeaua în curte, sau cele în care merge alături de iubitul ei la cules de ciuperci și flori de câmp prin împrejurimi sau cele în care admiră apusul din leagăn. În pandemie, cuplul a simțit altfel restricțiile pentru că n-au fost nevoite să stea în apartament. Grădina le-a dat de muncă, au rămas activi și au avut mereu ceva de făcut.

„E oaza noastră de liniște. Simt că pot plânge în voie, dar și că pot zâmbi. Că aici natura îmi ia orice durere cu mâna și pune altceva în loc, doar pentru a-mi fura un zâmbet. O floare, o prună, o frăguță, un fluture. Mic și neprețuit. Și tot ce am de făcut este să deschid bine ochii și să o las să-mi intre în suflet”, încheie ea.