Brad natural vs. brad artificial: nu există alegerea corectă, fiecare vine cu avantaje și dezavantaje

E acea perioadă din an în care îți pui problema brad natural vs brad artificial. Poate ai tentația să cumperi unul artificial din dorința de a proteja și conserva mai mult pădurile, însă asta nu e neapărat adevărat.

Fiecare dintre cei doi vin cu avantajele și dezavantajele lor: unul poluează masiv, iar tăierea celuilalt e periculoasă pentru ecosistem chiar și dacă vine din pepinieră.

Ca să știi totuși ce să alegi între brad natural și brad artificial pentru Crăciun și să te pregătești cu idei pentru a-l decora, am vorbit și cu Cristian Neagoe, ofițer de presă la Greenpeace România.

Consumul de brad natural

În 2019, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a scos la vânzare 40.000 de pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid. În general, acești pomi provin din culturi specializate, din operațiuni silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor care împiedică dezvoltarea pădurii, dar şi din pepinierele silvice din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj.

Practic, acești pomi sunt destinați întocmai sărbătorilor de iarnă, însă Cristian Neagoe avertizează cu privire la faptul că pepinierele „nu acoperă creșterea de puieți nici măcar ca să replanteze arborii tăiați legal pentru lemn de foc sau mobilă”.

Apoi, după ce au atins în șapte ani dimensiunea necesară pentru a fi tăiați, brazii sunt tăiați, ajung de Crăciun în casele noastre, ca apoi să fie aruncați și atât. Fără programe naționale de reciclare. „Fiecare arbore plantat azi, care ajunge să crească suficient de mult pentru a supraviețui (fiindcă puțini ajung să atingă vârsta necesară) trebuie protejat, nu folosit pentru două-trei săptămâni, apoi aruncat în stradă”, sfătuiește Neagoe.

Românii oricum preferă, prin prisma tradiției, să cumpere brazi naturali de Crăciun. Mulți invocă argumente precum mirosul specific, efectele terapeutice sau faptul că acest brad poate fi reciclat, fiind o sursă regenerabilă. Foarte puțini dintre ei preferă bradul artificial. De pildă, în 2018, în București, doar 4 brazi din 10 cumpărați erau artificiali.

Dezavantajele unui brad artificial

Bradul artificial, odată achiziționat, poate fi refolosit pentru o perioadă îndelungată și dă senzația că protejezi mediul. În realitate, bradul artificial e realizat din policlorură de vinil (PVC), un material plastic obţinut din petrol, care nu este biodegradabil și pentru care nu există proceduri de reciclare sistematică, astfel că odată aruncat la gunoi poluează grav mediul înconjurător.

„E un obiect de consum rapid și ajunge să fie ars în gropi de deșeuri care poluează aerul pe care îl respirăm. Toxinele pe care le elimină în atmosferă ne expun la cancer, boli de plămâni, de inimă și ne reduc viața cu ani de zile”, mai explică Cristian Neagoe.

Majoritatea brazilor artificiali sunt aduși din China, iar fabricarea lor presupune un consum enorm de energie și dispersarea în mediu a unor substanțe toxice. „Există studii care arată că e de trei ori mai poluant să produci un brad artificial care va fi utilizat timp de șase ani decât să tai în fiecare an unul natural”, subliniază Cristian Neagoe.

Bradul natural în ghiveci nu trăiește liber

În acest context, bradul natural la ghiveci devine o altă opțiune de luat în seamă. Dă aceeași senzația că ești prietenos cu mediul, iar dacă ai grijă în mod corect de pom poți să îl ai pentru mulți ani de zile. Dar în căldura dintr-o sufragerie, un brad în ghiveci nu rezistă, ci are nevoie să stea afară pe parcursul anului. Așa că pentru un apartament tot nu e o soluție sustenabilă.

Rămâne astfel la latitudinea ta ce să alegi: un brad natural sau un brad artificial. Nu o să ajungi să salvezi pădurile și nici planeta indiferent de varianta aleasă. Trebuie doar să conștientizezi că ambele opțiuni implică o serie de plusuri și minusuri de care trebuie să ții seama. Dar există mereu și alte tipuri de brazi.