Casa pasivă începe să intre într-un trend ascendent de căutare și execuție datorită preocupărilor legate de impactul pe care îl generăm asupra mediul prin construcții. Uite ce înseamnă casă pasivă, ce beneficii aduce și de ce costul realizării uneia este mai mare decât în cazul unei locuințe tradiționale. Am scos exemple relevante din poveștile adunate de noi de-a lungul timpului, iar din articol afli totul despre specificul unei case pasive.
Ce înseamnă casă pasivă
O casă pasivă este o construcție gândită special pentru a fi eficientă din punct de vedere energetic, fiind, în același timp o locuință care nu folosește mai deloc surse convenționale de încălzire. Totodată, datorită acestor standarde, casa pasivă poate să asigure un climat interior confortabil, indiferent de temperatura de afară.
Construcția se bazează astfel pe o termoizolație de înaltă calitate, pe o etanșeitate perfectă, pe un sistem de ventilație complet, de încălzire și răcire, și pe un sistem de energie captată din resurse regenerabile.
Un exemplu în acest sens este #casabuhnici care are un sistem HVAC (Heating, Ventilation, Air conditioning) care scoate aerul viciat din casă și îl înlocuiește cu aer proaspăt din exterior. Aerul este filtrat și încălzit sau răcit, în funcție de temperatura exterioară.
#casabuhnici are și răcire prin pereți, prin panouri radiante, încălzire în pardoseală, panouri fotovoltaice, fiind complet automatizată și înțesată de senzori. A primit certificatul de „Casa pasivă premium”, prima de acest fel din Europa de Est, fiind inclusă și în top 10 case pasive din lume.
Care sunt avantajele pe care le are o casă pasivă
Principalul avantaj al unei case pasive este că reduce foarte mult costurile de întreținere, chiar și cu 90%, grație materialelor folosite, a izolațiilor sau a tehnologiilor smart integrate.
Costurile de încălzire și răcire sunt foarte mici, aer interior este mai curat, praful nu se mai depune, iar temperatura interioară rămâne constantă. Însă, economiile la întreținere sunt compensate de costuri de construcție mult mai mari.
Un exemplu în acest sens este dat de compania românească Biobuilds, care construiește case pasive, modulare sau din panouri prefabricate. Firma clujeană poate realiza case pe o structură de lemn, cu montanți din lemn masiv, între care este dispusă termoizolația principală, din baloți presați de paie. Firma folosește doar parchet din lemn stratificat, respectiv placaje din piatră naturală sau mochetă de lână.
Astfel, casele pasive se adaptează la încărcările din seism și, având o structură de tip cutie, elastică, preiau încărcările și revin la forma stabilă. Ele sunt de aproximativ patru ori mai ușoare ca cele clasice și mult mai rezistente la cutremur.
Oferta companiei este explicată de Monica Ciocan, reprezentanta constructorului, care arată că o casă pasivă poate avea un cost cu 20% mai mare decât o casă convențională.
„(…) Dar această investiție inițială mai mare pentru o casă pasivă se amortizează în decurs de 5 până la 10 ani. În schimb, atunci când cumperi o casă convențională îi plătești doar o prima rată, ea ajungând să te coste de trei ori mai mult decât ai plătit inițial. Într-o casă pasivă, costurile de întreținere scad cu 90% și pot fi chiar reduse la zero”, spune Monica.
Și #casabuhnici are costuri foarte reduse de întreținere. Astfel că soții Buhnici plătesc lunar doar apa. În plus, casele pasive, prin consumul redus de energie, au și emisii mult mai scăzute de dioxid de carbon.
Casa pasivă trebuie să primească certificare Ca o casă să fie recunoscută oficial ca fiind eco și eficientă energetic, constructorul e obligat să respecte câteva criterii care sunt evaluate încă din anul 1996 de către Institutul Passive House din Darmstadt, o entitate independentă de orice companie producătoare de case pasive. Această instituție din Germania se asigură că se respectă atât eficiența energetică, cât și confortul interior. Certificarea nu este valabilă doar pentru clădiri, ci și pentru componentele clădirii și profesioniștii implicați în construcția de case pasive.
De ce este mai scump să construiești o casă pasivă decât una tradițională
Casa Ria este un caz de casă pasivă care justifică costurile mai mari. Situată lângă Târgoviște, Casa Ria a fost proiectată de Alin Muste după ce și-a dat seama că unul dintre copiii lui are astm, iar aerul viciat din apartamentul în care locuiau era de vină.
A citit despre case sănătoase și prosumatoare și a pus bazele unui proiect unic, finalizat în 2019. Astfel, toate materialele folosite pentru casa pasivă au fost organice și au fost alese pentru a avea emisii minime sau zero de compuși organici volatili (VOC), ceea ce a asigurat un climat interior sănătos.
Odată terminată, a fost declarată cea mai eficientă casă prefabricată din lume, deoarece este extrem de eficientă energetic.
În acest fel, în casa Ria aerul a ajuns să fie de 30 ori mai curat ca într-o casă normală, în timp ce costurile de încălzire și răcire au fost reduse cu 95%.
Casa a fost proiectată cu geamuri gigantice, care lasă lumina să intre în tot spațiul și care-l conectează cu natura, în timp ce designul a fost ales minimalist, dar cozy și modern în același timp. „Simți că trăiești într-un spațiu complet organic, și nu într-un cub de beton”, explică Alin, cel care este și fondatorul afacerii de familie Biobuilds.
În ceea ce privește costurile, datorită certificării, Casa Ria valorează undeva la 1,2 milioane de euro.
Ce contează atunci când construiești o casă pasivă
Construcția unei case pasive reprezintă un test de răbdare. Are nevoie de o execuție precisă, de soluții adaptate nevoilor locatarilor, precum și de adaptabilitate din punct de vedere funcțional, estetic și mai ales financiar.
Este și cazul construcției Casei cu Soare, acolo unde Mihaela și Costin, au desenat și redesenat casa și au pus multe întrebări multor specialiști pentru a știi dacă planul de pe hârtie se potrivește cu realitatea din teren.
De la o ideea, Casa cu Soare a devenit o locuință primitoare, cu amenajare bazată pe minimalism și pragmatism, și în care tehnologia a transformat spațiul într-unul pasiv.
Printre altele, Mihaela și Costin au pus mare accent pe tâmplăria și etanșeitatea Casei cu Soare pentru a respecta unul dintre principiile unei case pasive. Casa trebuie să fie cât mai bine închisă astfel încât să nu ai pierderi de căldură, de exemplu prin zonele de tâmplărie. Pentru acest proiect, tâmplăria a fost făcută din lemn și aluminiu. Aluminiu la exterior, lemn la interior, astfel încât punțile termice să fie eliminate.
„Una peste alta și dacă nu faci testul de etanșeitate și dacă nu vrei să certifici casa pasiv, punerea corectă a tâmplăriei înseamnă costuri salvate pentru tine. Altfel, casa va pierde căldură pe acolo și asta se va reflecta în costuri mai mari la încălzire sau respectiv la răcire”, explică Mihaela.
Alte principii de construire pe care Mihaela și Costin le-au respectat pentru a avea o casă pasivă au fost orientarea casei în raport cu soarele astfel încât să poată fi încălzită, anveloparea cu vată bazaltică de 30, ventilarea fațadei și ventilarea controlată cu recuperator de căldură.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
