Când găinile nu mai fac ouă, explicația se găsește adesea în condițiile în care trăiesc. Lumina, hrana, apa și lipsa stresului pot face diferența dintre un cuibar gol și o producție constantă de ouă. Află din articol de ce nu se ouă găinile, care sunt adevărate motive și ce soluții să aplici ca să ajuți păsările.
Ce să știi despre găini
Găina domestică este o pasăre vertebrată, specia Gallus gallus domesticus. Găinile au devenit printre cele mai des întâlnite animale domestice din gospodării datorită producției de ouă, însă există rase crescute atât pentru ouă, cât și pentru carne. În plus, găinile pot valorifica spațiile exterioare și diferite resurse din gospodărie, iar dejecțiile lor pot fi compostate și ulterior utilizate ca materie organică pentru sol.
Toate aceste beneficii depind însă de condițiile în care sunt ținute păsările. Găinile au nevoie de hrană adecvată, apă permanentă, un adăpost curat și uscat, protecție împotriva prădătorilor și suficient spațiu pentru a se mișca. Un coteț bine construit trebuie să limiteze umezeala și curenții puternici, să fie ușor de curățat și, foarte important, să împiedice accesul animalelor care pot ataca sau speria păsările.
Primele ouă apar destul de devreme în viața găinii – mai exact în jurul vârstei de 18 – 20 de săptămâni, iar producția ajunge la un nivel ridicat în lunile următoare, la fel și în anii imediat următori. Momentul exact diferă însă în funcție de rasă, alimentație și condițiile de creștere.
Totuși producția nu rămâne la același nivel întreaga viață. Găinile au anii lor cei mai productivi la începutul vieții adulte, după care numărul de ouă începe treptat să scadă. Chiar și atunci când pasărea este sănătoasă și primește toate condițiile necesare, procesul de îmbătrânire va determina, în cele din urmă, reducerea producției.
Motive pentru care nu se ouă găinile
Atunci când într-o gospodărie încep să apară tot mai puține ouă, primul lucru care trebuie făcut este observarea păsărilor și a mediului în care trăiesc. Oprirea ouatului poate avea cauze naturale și temporare, dar poate indica și probleme de întreținere sau de sănătate.
Vârsta înaintată este una dintre explicațiile firești pentru care găinile nu mai fac ouă. Găinile nu pot menține aceeași producție pe tot parcursul vieții. Ele produc în general bine până în jurul vârstei de 2 – 3 ani, după care numărul ouălor începe să scadă. Odată cu înaintarea în vârstă, năpârlirile pot deveni mai frecvente sau mai lungi și pot consuma energia animalului, astfel că ouatul este redus.
Lipsa luminii naturale este o altă cauză importantă și explică de ce producția poate scădea brusc odată cu venirea toamnei. Organismul găinii reacționează la durata zilei, iar lumina influențează mecanismele hormonale care controlează reproducerea. Atunci când zilele se scurtează, găina primește practic semnalul biologic că nu mai sunt condiții favorabile pentru o producție intensă. Pentru menținerea ouatului pe parcursul anului, găinii îi sunt necesare, în general, 14 până la 16 ore de lumină pe zi.
Iarna, diferența poate fi compensată cu lumină artificială instalată în coteț. Lumina suplimentară nu trebuie însă confundată cu iluminarea permanentă. Găinile au nevoie și de o perioadă de întuneric și odihnă, motiv pentru care nu este recomandată menținerea lor sub lumină 24 de ore din 24.
Hrana necorespunzătoare poate reduce la rândul său numărul de ouă. Producerea unui ou presupune un consum important de energie, proteine, minerale și alți nutrienți, iar organismul păsării nu va putea menține același ritm dacă rația este dezechilibrată. O găină hrănită predominant cu porumb, cereale, resturi de la bucătărie sau alte suplimente nu primește automat toate substanțele nutritive de care are nevoie.
Pentru o producție bună, baza alimentației trebuie să fie un furaj formulat pentru găinile ouătoare, iar suplimentele trebuie oferite controlat. La fel de important, pe lângă hrana principală, găinile au nevoie de calciu furajer, făină de scoici sau coji de ouă zdrobite și uscate.
În aceași măsură, apa proaspătă nu trebuie să lipsească din alimentația găinilor. Chiar și o perioadă scurtă în care păsările rămân fără apă poate afecta producția. Găinile trebuie să aibă permanent la dispoziție apă curată și proaspătă, inclusiv iarna când adăpătorile pot îngheța.
Năpârlirea este o altă situație în care producția de ouă din partea găinilor este afectată. Procesul este natural și presupune înlocuirea penajului vechi cu pene noi. În această perioadă, organismul găinii direcționează o cantitate importantă de energie și nutrienți către formarea penelor, rămânând mai puține resurse disponibile pentru producția de ouă.
Năpârlirea naturală este asociată în special cu modificarea duratei zilei și apare frecvent toamna. În timpul procesului, producția poate scădea drastic sau se poate opri complet. După ce noul penaj s-a format și găina revine la condiții normale, ouatul poate reîncepe.
Paraziții și bolile trebuie luate în calcul atunci când scăderea producției este însoțită de alte modificări ale comportamentului sau aspectului păsărilor. Acarienii și alți paraziți pot slăbi găinile, iar un coteț murdar poate favoriza asemenea probleme.
În cazul bolilor, scăderea producției poate fi chiar unul dintre primele semne că ceva nu este în regulă. Letargia, lipsa activității, șchiopătatul, tusea sau aspectul general nenatural sunt semnale care trebuie urmărite. Dacă mai multe găini prezintă simultan simptome neobișnuite, situația trebuie evaluată de un medic veterinar.
În sfârșit, stresul provocat de prădători și de mediul înconjurător poate opri ouatul chiar dacă găinile au suficientă hrană. Pentru organismul păsării, producerea ouălor este o activitate reproductivă, nu una necesară supraviețuirii. În momentul în care apare un pericol, resursele organismului sunt orientate către adaptarea la situația respectivă, astfel că ouatul nu mai devine o parte importantă a activității găinii.
Mutarea într-un coteț nou, manipularea excesivă, căldura puternică, zgomotele, lipsa hranei sau apei și frica sunt factori care pot afecta producția. Același lucru se întâmplă dacă în jurul cotețului apar constant câini, vulpi, dihori sau alți prădători. Chiar dacă aceștia nu reușesc să intre în adăpost, prezența și tentativele repetate de apropiere pot menține păsările într-o stare de stres. Protecția împotriva prădătorilor, un adăpost bine întreținut și accesul constant la hrană și apă contribuie la reducerea acestui stres, deci la menținerea găinilor într-o stare favorabilă ouatului constant.
Condițiile necesare găinilor ca să facă ouă
Dacă găinile sunt sănătoase și se află la vârsta potrivită pentru ouat, producția depinde în mare măsură de condițiile pe care le au în gospodărie. Pentru a face ouă constant și eficient, păsările au nevoie de condiții optime de lumină, hrană, spațiu și confort, iar aceste elemente trebuie asigurate întotdeauna împreună.
În primul rând, găinile au nevoie de aproximativ 14 până la 16 ore de lumină pe zi. În lunile cu zile scurte, în special toamna și iarna, acest interval poate fi obținut prin completarea luminii naturale cu iluminat artificial. Se recomandă adăugarea luminii artificiale dimineața și păstrarea apusului natural drept semnal pentru retragerea păsărilor la odihnă.
Al doilea element esențial este alimentația. Pentru găinile aflate în perioada de ouat, hrana trebuie să fie formulată special pentru această etapă de viață și să furnizeze suficientă proteină, energie, vitamine și minerale. Un reper utilizat frecvent pentru găinile ouătoare este o rație cu aproximativ 16% – 18% proteină brută. Cerealele, șroturile de soia sau floarea-soarelui și mazărea pot furniza proteine, dar formularea unei rații echilibrate presupune mai mult decât simpla combinare a unor ingrediente bogate în proteine. De aceea, un furaj complet pentru găini ouătoare este cea mai simplă modalitate de a evita dezechilibrele nutriționale.
Apa trebuie să fie disponibilă permanent, curată și proaspătă. O găină care nu bea suficient nu va putea susține în mod normal producția de ouă. Necesarul crește și mai mult în perioadele călduroase, iar adăpătorile trebuie verificate astfel încât toate păsările să aibă acces la ele.
Și cuibarele contează în producția de ouă. Găinile preferă să depună ouăle într-un loc retras, confortabil și protejat. Cuibarele trebuie amplasate într-o zonă mai liniștită și mai întunecoasă a cotețului și menținute curate și uscate, cu paie sau talaș. Ca reper practic, la fiecare 4 – 5 găini este nevoie de un cuibar. Adăpostul trebuie să le ofere la rândul său și suficient spațiu. Supraaglomerarea favorizează stresul, competiția pentru hrană și apă, umezeala și deteriorarea așternutului.
Temperatura este un alt factor care poate face diferența între găinile productive și cele care scad ouatul. Un interval de aproximativ între 11 și 26 de grade Celsius este asociat unei producții bune de ouă. La peste 26 de grade Celsius poate începe reducerea consumului de hrană, iar la peste 28 de grade Celsius pot scădea atât cantitatea, cât și calitatea ouălor. Pe măsură ce temperatura continuă să crească, păsările consumă mai multă apă și pot intra în stres termic.
Cotețul trebuie, în același timp, să fie bine ventilat, pentru că păsările produc umezeală și dejecții, iar acumularea acestora degradează calitatea aerului. Ventilația ajută la evacuarea excesului de umiditate și a gazelor precum amoniacul. Este important însă ca aerisirea să nu însemne curenți puternici care bat direct asupra păsărilor. Un adăpost uscat, bine ventilat și protejat de vreme oferă condiții mult mai bune pentru menținerea sănătății și a producției.
În final, contează confortul general al păsărilor. Găinile trebuie să poată ajunge fără competiție excesivă la hrană și apă, să aibă loc pentru odihnă, cuibare curate și un adăpost în care să se simtă protejate. Un coteț bine întreținut trebuie să împiedice accesul prădătorilor, să limiteze umezeala și să poată fi curățat cu ușurință.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
