ECO

Trei blocuri comuniste din București au acoperișuri verzi datorită unui ONG

    Să urci pe acoperișul unui bloc probabil ceva cu care te-ai lăuda prietenilor, căci nu faci asta zilnic. Dar să urci pe un acoperiș verde este ceva ce foarte puțini au experimentat. Locuitorii din trei blocuri vechi, comuniste, din București au oricând acces la astfel de oaze de verdeață grație proiectului Acoperișul Verde al Asociației Cartier Aviației.

    Un acoperiș verde este o terasă naturală decorată cu plante indigene, tufe, flori, chiar și copaci, în funcție de sol și de tipul de acoperiș (intensiv sau extensiv). Cel extensiv presupune un strat foarte subțire de sol, de regulă cu o adâncime între 5 și 15 centimetri, pe care cresc ierburi, plante suculente și mușchi – categorii adaptate să supraviețuiască în condiții climatice extreme. Acoperișul de tip intensiv poate arăta ca orice altă grădină cu flori și tufe, deci depinde de existența unui strat mult mai gros și afânat de sol, peste 15 centimetri. În această grădină la înălțime se pot găsi plante perene, bulbi, rizomi, arbuști și plante lemnoase. Tehnologia modernă permite chiar și cultivarea copacilor. 

    Acoperișul pe care l-am vizitat eu într-o zi însorită de la sfârșitul lui octombrie 2021 a fost primul din portofoliul Asociației Cartier Aviației care, începând cu anul 2017, a transformat trei astfel de terase de pe blocuri din locuri anoste, tapetate cu bitum, în covoare de verdeață. A fost primul proiect pilot de acoperiș verde din România pe blocuri vechi, comuniste. 

    După ce am urcat până la etajul patru al blocului, Luca Laurențiu – responsabil de grafica și fotografiile proiectului Acoperișul Verde – s-a cocoțat pe scara albă, subțire, și a împins ușa metalică. Am pășit pe pietriș și pe mușchi, apoi pe o potecă din pietre plate care șerpuiește printre plantele suculente, pe lângă crenguțele uscate ale plantelor și nucile aruncate din zbor de păsări. Dincolo de marginea terasei, la picioarele noastre, copacii luau culorile toamnei, iar la orizont se vedea o pătură subțire de smog.  

    „Dacă toate acoperișurile din București ar fi verzi (n.r. sunt șapte milioane de metri pătrați de acoperișuri pe blocurile din Capitală), locuitorii ar resimți o climă cu o temperatură mai scăzută, emisii de carbon mai scăzute, ce ar face aerul mai respirabil și bogat în oxigen, cât și captarea microparticulelor de praf”, mi-a explicat Luca.  

    Majoritatea acoperișurilor verzi au mai multe straturi: un strat impermeabil sau o membrană, un strat ușor de drenaj alcătuit din materiale poroase, capabile să rețină apă, un strat geo-textil pentru a preveni particulele fine de sol să înfunde stratul de drenaj și respectiv substratul propriu zis. 

    Terasa de pe blocul de lângă Hotel Crystal Palace pe care am vizitat-o a fost și un experiment pentru cei din Asociație. Pe jumătate din suprafață au montat rulouri de plasă cu bucăți de sedum (plantă perenă cu frunze groase, suculente și tulpini cărnoase) și pe cealaltă, peste straturile de sol, au aruncat direct semințe. În ambele jumătăți, plantele arată exact la fel. Tot ca un test, în proiectul înverzirii acestei terase au fost prevăzute trei dreptunghiuri metalice în interiorul cărora n-a fost plantat sau însămânțat nimic. Întrebarea era dacă plantele vor invada și aceste spații. Și au făcut-o.   

    Când coboram de pe bloc ne-am întâlnim întâmplător cu o vecină care locuiește la etajul patru și care ne-a întreabă curioasă cum mai arată terasa, dacă s-a mai schimbat ceva. „Eu am fost de acord din primul moment să monteze pelicula asta de plante. N-am plângeri, nu curge apă, nu se infiltrează, nu menține umezeală, nici nu aduce gâze și insecte. Ba chiar parcă nu se mai încinge acoperișul atât de tare vara”, spune Aura Suciu.  

    În timp ce coborâm împreună spre parter, îmi atrage atenția o mică terasă exterioară din dreptul geamului dintre două etaje. Luca îmi spune că nu s-a ocupat nimeni de acel spațiu și că au ajuns aici semințe de pe bloc, purtate de vânt sau de păsări. „Orice bucățică de verdeață e bine venită pentru că în orașul ăsta se strică spațiile verzi ca să fie mai mult spațiu pentru construcții”, mai spune doamna Suciu.  

    Beneficiile unui acoperiș verde  

    Asociația explică pe site-ul proiectului beneficiile pe care le aduce un acoperiș verde, care sunt împărțite în avantaje financiare, de mediu sau practice.  

    De exemplu, un beneficiu economic major este că aceste acoperișuri reduc consumul de energie și costurile de întreținere. Măsurători realizate la nivelul acoperișurilor cu bitum au arătat, vara, temperaturi de până la 80 de grade Celsius, în timp ce terasele înverzite ale blocurilor rămâneau la 25 de grade. E drept că un acoperiș verde pe un bloc comunist ar costa în jur de 35.000 de euro (materiale, utilaje și manoperă), însă locatarii plătesc apoi cu 91% mai puțin pentru încălzirea și răcirea apartamentelor. Astfel, în maximum 15 ani sunt recuperați banii investiți, iar durata medie de viață a unei astfel de lucrări este de 60 de ani – poate să ajungă și până la 100. 

    Aceste acoperișuri sunt și refugii importante pentru floră și ajută la creșterea biodiversității în interiorul orașelor. Cei de la asociație văd mereu bondari, albine, fluturi, păsări, însă cea mai surprinzătoare apariție a fost a unei molii colibri (sau sfinx), Macroglossum stellatarum, un reprezentant aparte și inedit al ordinului Lepidoptera (al fluturilor și moliilor) pe cale de dispariție din cauza schimbărilor climatice.  

    Covoarele verzi de pe acoperișuri ar putea funcționa ca niște bureți care ar absorbi praful și dioxidul de carbon, două dintre marile probleme ale orașelor aglomerate. O terasă de bloc comunist ar putea elimina emisiile de carbon a cinci mașini care ar parcurge 3.000 de kilometri pe lună, în tot atât timp, spun cei de la Asociație.  

    Beneficiile practice ar fi că acoperișurile cu plante rețin apa de ploaie, reduc riscul unei inundații și duc la utilizarea în mai mică măsură a sistemului de canalizare. În plus, sunt rezistente la foc și izolează fonic.  

    Sistemul tehnic de acoperiș verde a fost reglementat în România relativ recent, și, în principiu, nu este necesară obținerea unei autorizații de construire conform art. 11 din legea 50/1991, actualizată 2018, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Articolul menționează totuși niște excepții care pot fi consultate aici. 

    Planuri pentru un proiect care ar putea schimba aerul din București 

    Cele trei acoperișuri au fost amenajate cu granturi de la Ikea și Lidl, însă viziunea pe termen lung a celor de la Asociația Cartier Aviației este să implementeze, cu ajutorul primăriilor, un program urban al sistemului de acoperiș verde, ce ar trebui suprapus proiectelor de reabilitare termică a blocurilor. Și mai speră și la un parteneriat public – privat prin care să acceseze fondurile de mediu oferite de Uniunea Europeană prin PNRR.  

    „Asociațiile de locatari sau chiar ONG-urile nu pot accesa aceste fonduri fără participarea unei instituții publice în proiect  – primării sau chiar Ministerul Mediului”, explică Luca.   

    Au fost încurajați de entuziasmul arătat de Clotilde Armand în campania electorală pentru proiectul lor, însă colaborarea s-a oprit acolo. Nici în audiență la Primăria București n-au avut prea mare succes. „Visăm să înverzim toate acoperișurile din București, să vedem când o să se îndeplinească acest vis. Autoritățile ar trebui să deschidă ochii și să privească acest bine comun ca pe ceva al lor”, spune el cu vocea stinsă. 

    Subscribe
    Notify of
    guest
    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    ULTIMELE ARTICOLE
    icon

    VIDEO Un birou de întâlniri și lucru alternativ a fost amenajat în pasteluri...