În mod normal, toate bunurile cumpărate în timpul căsătoriei sunt considerate comune. Însă dacă vrei să cumperi un imobil doar pentru tine trebuie să ții cont de câteva elemente legale. Așadar, se poate cumpăra un imobil doar de unul dintre soți? Am analizat aspectele legii în vigoare și îți spunem în ce condiții poți face asta. Află mai multe, din articol.
Poate ți s-a întâmplat să te întrebi, mai ales după căsătorie, dacă ai putea cumpăra un apartament doar pe numele tău. Este posibil ca acel imobil să fie doar al tău, chiar dacă ești căsătorit? Sau devine automat un bun comun, indiferent pe cine este trecut în acte?
Răspunsul depinde de mai mulți factori: regimul matrimonial ales, sursa banilor și felul în care este făcută achiziția.
Află ce spune legea și cum poți proceda dacă vrei ca un imobil să rămână bun propriu. Mai multe detalii, în continuare.
Ce prevede legea despre bunurile la comun
În România, atunci când te căsătorești fără să alegi alt tip de regim matrimonial, intri automat sub regimul comunității legale. Asta înseamnă că toate bunurile cumpărate în timpul căsătoriei devin bunuri comune, chiar dacă sunt trecute în acte doar pe numele unuia dintre soți.
Conform articolului 339 din Codul Civil, orice bun dobândit de unul dintre soți, cât timp căsătoria este în vigoare, aparține ambilor „în devălmășie”. Adică amândoi aveți drepturi egale asupra lui, fără ca legea să spună exact ce procent revine fiecăruia.
Ce este noțiunea de „devălmășie”?
Este vorba de o formă de proprietate comună în care mai multe persoane dețin un bun împreună, fără ca dreptul de proprietate să fie divizat în cote-părți determinate, așa cum se întâmplă în cazul coproprietății, unde există cote-părți.
Astfel, bunurile dobândite în timpul căsătoriei se supun acestui tip de proprietate. Aparțin ambilor soți, dar cota ideală a fiecăruia se stabilește doar la desfacerea căsătoriei prin partaj.
Legea pornește de la ideea de solidaritate în familie atunci când vine vorba de bunuri comune – munca și veniturile voastre sunt considerate efort comun. Prin urmare, dacă unul dintre soți cumpără un imobil după căsătorie, se presupune că și celălalt a contribuit indirect, chiar dacă nu a participat efectiv la achiziție.
Totuși, există și excepții. Nu toate bunurile dobândite după căsătorie devin comune. Articolul 340 din Codul Civil prevede că bunurile moștenite, primite prin donație, cele de uz personal sau cele cumpărate din fonduri proprii (de exemplu, bani strânși înainte de căsătorie) rămân bunuri proprii.
Se poate cumpăra un imobil doar de unul dintre soți?
Da, este posibil, dar numai în anumite condiții clare.
Dacă vrei să cumperi un imobil care să fie doar al tău, chiar și după căsătorie, trebuie să demonstrezi că banii folosiți provin dintr-o sursă proprie – de exemplu, dintr-o moștenire, o donație primită personal sau economii făcute înainte de căsătorie. În acest caz, imobilul poate fi declarat bun propriu, iar acest lucru trebuie menționat expres în actul de vânzare-cumpărare.
O altă variantă este să alegi, împreună cu partenerul, un alt regim matrimonial înainte sau în timpul căsătoriei. Printr-o convenție notarială puteți opta pentru separația de bunuri, caz în care fiecare își păstrează dreptul deplin asupra bunurilor dobândite individual.
Dacă nu există o astfel de convenție și dacă imobilul este cumpărat cu bani comuni – de exemplu, din salariile obținute în timpul căsătoriei – atunci legea îl consideră bun comun, chiar dacă doar tu apari ca proprietar în acte.
Ce se întâmplă dacă celălalt soț are pretenții asupra imobilului declarat bun propriu
Dacă ai cumpărat un imobil ca bun propriu, dar partenerul tău consideră că are drepturi asupra lui, trebuie analizate câteva aspecte.
Dacă imobilul este cu adevărat bun propriu – adică achiziționat cu bani personali, obținut prin moștenire sau prin donație – celălalt soț nu are drept de proprietate asupra lui. Legea este clară: bunurile proprii nu intră în comunitatea de bunuri și nu se împart, așa cum am menționat.
Totuși, dacă soțul tău poate dovedi că a contribuit la cumpărare, la renovare sau la întreținerea locuinței, atunci are dreptul să ceară o compensație financiară pentru acea contribuție. Asta nu înseamnă că devine coproprietar, ci doar că poate primi o parte din valoare, proporțional cu ajutorul oferit.
În schimb, dacă nu există dovezi clare că bunul a fost propriu sau dacă s-au amestecat fonduri comune cu fonduri personale, instanța poate decide că imobilul devine bun comun și poate fi împărțit între voi, în funcție de contribuția fiecăruia.
Cum poți proteja statutul de bun propriu
Dacă vrei să te asiguri că un imobil cumpărat de tine rămâne doar al tău, sunt câteva lucruri simple pe care le poți face, printre care:
Dovedește originea banilor. Păstrează actele care arată că fondurile provin dintr-o moștenire, o donație sau economii făcute înainte de căsătorie.
Include o clauză clară în actul de vânzare-cumpărare. Notarul poate menționa în mod expres că bunul este cumpărat cu bani proprii și că rămâne bun propriu.
Poți încheia o convenție matrimonială. Printr-un act notarial, poți stabili separația de bunuri sau alte reguli clare privind proprietatea.
Solicită o declarație de acord de la partener. Soțul tău poate semna o declarație notarială că este de acord ca imobilul să fie considerat bun propriu.